Poezie creştină
3625

Tânguire

Doresc să simt din nou prezenţa Harului Divin, Ai inimii genunchi să-mi plec Şi Ţie să mă-chin.   Să strig din nou, a câta oară, O, Doamne, vino iar,  Să pun din nou acelaşi vot,  La sfântul Tău Altar.   S-aud din nou un glas duios, O, dulcele Tău glas: “Copilul Meu, pierdut ai fost, […]

Poezie creştină
3342

Crucea vieții omenești

Un creștin odinioară Tot se căina mereu: Grea mai este Crucea asta Ce mi-a dat-o Dumnezeu. Cum o dau nu-mi iese bine De necazuri nu mai scap Și muncesc din greu ca boul Până cad lângă proțap! Iaca alții sunt mai leneși Și trăiesc mai în belșug Numai mie (vorba ceea) „boii nu-mi mai trag […]

Poezie creştină
3148

Balada

Cât trăim pe acest pământ Mai avem un lucru sfânt, O câmpie , un sat natal O clopotniță pe deal. Cât avem o țară sfântă, Și un nai care mai cântă, Cât părinții vii ne sunt Mai există ceva sfânt. Cât durea-ne-vor izvoare, Ori un cântec ce dispare, Cât mai avem ceva sfânt Vom trăi […]

Poezie creştină
2911

De la naştere la moarte…

Dimineață până seara e o viață de trăit, E un zâmbet și-o durere, într-un suflet rătăcit. E plăcere, supărare, frică mare de cel rău Și mai rar ne este fică de Alesul Dumnezeu. Egoiști și răi de fire, oameni cruzi, răciți, hapsâni, Oaspeți pe această lume, ce se fac pe rând stăpâni. Se fac domni, […]

Poezie creştină
3684

Când spui „femeie”, spui viață și binecuvântare

  Când spui „femeia”, ai spus „mama”, și-ai spus „soția”, „fiica”, „sora”, și-ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora, și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare. Ce gol și ce singurătate era în cele șase zile când nu […]

Poezie creştină
3920

Mi-e dor de tine, mamă

Sub stele trece apa, Cu lacrima de-o samă, Mi-e dor de-a ta privire, Mi-e dor de tine, mamă. Maicuta mea: grădină, Cu flori, cu nuci și mere, A ochilor lumină, Văzduhul gurii mele! Măicuțo, tu: vecie, Nemuritoare carte De dor și omenie Și cântec fara moarte! Vânt hulpav pom cuprinde Și frunza o destramă. Mi-e […]

Poezie creştină
3731

Ruga albă

Curăță-ne Doamne casa și masa, și duhul, și trupul, de toate rătăcirile de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile, așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă, un singur drum, o singură dragoste și o pâine rotundă pe masă. Izbăvește-ne Doamne de străvechiul nostru blestem de a porni peste tot și a nu ajunge […]

Poezie creştină
3711

Ai grijă, mamă!

Lacrima pruncului tău care plânge E culeasă de-un înger Şi-ţi va fi dată ca hrană, Ai grijă, mamă! Gândul tău bun sau rău însoţindu-l, Bucuria sau mânia ta sfătuindu-l Ţes pruncului frumoase ori proaste veşminte, Ai grijă, mamă, ia aminte! Trufia oarbă şi nestăpânirea, Dorinţele nesăbuite şi neîngrijirea Durează pruncului tău, neabătute, pieirea. Timpul pe […]

Poezie creştină
2800

Case uitate

Cu ochii în soare, cu fețele trase, Prin geamuri crăpate lumină strecoară Sărmanele, tristele, vechile case, Își macină veacul în mijloc de țară…   Cu prispe lăsate, cu brâiele șterse, Și treptele arse de doruri în soare, Culeg asfințitul din zile alese       Și-adună balade cu flori de cicoare.   Cu frunți necăjite, brăzdate de riduri, […]

Poezie creştină
14254

De ce mă urăşti tu, frate?

De ce mă urăşti tu, frate, tot mereu ? Tu nu ştii c-avem acelaşi Dumnezeu ? Eu ţi-s frate, tu-mi eşti frate, în noi doi un suflet bate, de român, Iar în cer avem acelaşi bun Stăpân. De ce oare nu mai vrem ca să ne ştim ? Că din veac am fost aceiaşi buni […]