Cine-L omoară pe Hristos? Discuţie cu arhim. Augustin (Zaborosciuc)

681

Miercuri, 23 noiembrien 2016, arhimandritul Augustin (Zaborosciuc), nevoitor al mănăstirii Curchi, s-a întâlnit cu tinerii Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi. Tema propusă a fost: Cine-l Omoară pe Hristos? Într-un anumit sens fiecare dintre noi o face.  Noi nu-i permitem să intre în viața noastră, izgonind harul Lui să lucreze în sufletele noastre. Noi suntem cei care I-am închis ușa sufletului nostru, și nu-L lăsăm să intre și să schimbe lăuntrul nostru. Dumnezeu nu iubeşte, el este iubire, El nu are nevoie de jetfele noaste, de postirea şi metaniile noastre, ci de schimbarea vieţii şi înţelegerea sensului existenţei noastre. 

Hristos, inclusiv ca persoană istorică, dar îndeosebi ca Fiul Lui Dumnezeu, de 2000 de ani şi până astăzi, provoacă nelinişte, cuiva îi provoacă supărare, sau îi este o piedică pentru ca să trăiască după bunul plac. Dacă pentru unii Hristos este Cel, pentru care au venit la Biserică, altora Hristos le încurcă în Biserică. Atât Evanghelia, cât şi învăţătura sa, nu este o povestire despre timpurile de demult, este un adevăr pe care trebuie să-l cunoaştem, dar îndeosebi trebuie să-l trăim. În Biserică noi nu comemorăm careva timpuri şi evenimente, noi le trăim prin participarea la ciclul sărbătorilor din cursul anului bisericesc. 

Evanghelia lui Hristos, pe lângă mesajul pe care-l aduce de fiecare dată, ne mustră, ne mângâie şi iar ne mustră, nu pe cei din jur, nu pe cei din afară, ci ne mustră pe noi, cei care ne declarăm creştini. Şi dacă ne punem întrebarea "Cine-l omoară pe Hristos?", sau "Cine nu-i dă voie Lui Hristos să lucreze în vieţile noastre?", să nu căutăm răspunsul la cei din jur, în împrejurări şi fapte istorice, vina o purtăm noi şi numai noi. 

Sensul postirii, a rugăciunilor noastre, sensul tuturor nevoinţelor este să-L facem pe Dumnezeu părtaş al vieţii noastre, să înţelegem sensul existenţei noastre, sensul existenţii Bisericii şi a întâlnirii în ea a omului cu Dumnezeu. Să-L aducem pe Hristos lângă noi. Să-I spunem toate. Căci dacă noi Îl vom face părtaş pe El la viaţa noastră pământească, şi El ne va face părtaşi pe noi la viaţa Lui cerească.

A consemnat Natalia Lozan

*

Această prezentare necesită JavaScript.

 


Articole Asemănătoare
652

Pe Acela, Bunule, nu-L lua de la noi

E ultima lună de iarnă, dar pentru noi primăvara deja a început. Pentru cei ce se numesc cu numele lui Hristos, primăvara nu începe cu Legenda Mărțișorului, nici nu adie a muguri înverziți. Ea începe odată cu lucrarea mântuitoare a Postului Mare, când sufletul, pătruns de o profundă cunoaștere de sine, iradiază lumina și bucuria […]

Articole postate de același autor
1795

Crucea ta mică

Înainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o în mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât poţi […]