Adevărată rugăciune nu necesită nimic mai mult, decât dragoste faţă de Dumnezeu

4936

Un tânăr monah de la Sfântul Munte a venit odată la Părintele să-l înveţe tehnica rugăciunii:

- Părinte, spuneţi-mi ceva despre rugăciune, cum trebuie făcută corect, în ce fel? Unii ne sfătuiesc să ne ţinem respiraţia, alţii, să şedem pe un scaun, înclinând puţin capul şi adunându-ne mintea. Vreau să-mi spuneţi şi sfinţia voastră cum să procedez, căci sfinţia voastră aveţi experienţa rugăciunii.

Bătrânul i-a răspuns:

- Copilul meu, eu nu ştiu nimic din ce-mi spui. Ştiu un singur lucru, şi ca să-l înţelegi, îţi voi povesti o întâmplare:

Era odată o fată, o fiică duhovnicească a mea, care mă iubea foarte mult, mereu mă asculta şi-mi cerea sfatul. Într-un timp, a dat la facultate şi a reuşit. A venit într-o zi la mine şi mi-a zis: "Părinte, ieri am fost la aniversarea unei prietene şi am cunoscut acolo un băiat care mi-a plăcut foarte mult. Nu pot să-l uit, mă gândesc să merg să-l găsesc şi să-i spun că aş vrea să ne cunoaştem mai bine şi să ne căsătorim. De aceea am venit acum la sfinţia voastră să mă sfătuiţi ce să fac!"

Eu în schimb am protestat: "Draga mea, nu te băga cu aşa ceva, că o să-ţi neglijezi studiile. Mai bine ai răbdarea şi termini facultatea, şi vei avea, după aceea, o viaţă întreagă pentru astfel de lucruri." A primit sfatul şi a plecat.

După o săptămână vine iarăşi: "Părinte, am încercat să mi-l scot din minte pe băiatul acela, dar nu pot, numai la el mi-e gândul."

I-am dat iar nişte poveţe, am întărit-o, dar după încă o săptămână numai ce o văd că vine iară şi-mi zice: "Părinte, de data asta, nu am mai venit să vă cer sfatul. Am venit să vă înştiinţez, că mă duc chiar astăzi să-l caut, fiindcă fără el nu mai pot să trăiesc. M-am îndrăgostit nebuneşte de el, nu mai pot citi, nu mai pot învăţa, nu mai pot găti, nimic nu mai pot face fără să-mi amintesc mereu de el. Am încercat atâta, dar pur şi simplu n-am reuşit să mi-l scot din minte."

Ai văzut? Fata asta îl văzuse o singură dată pe băiatul acela, şi i-a intrat în inimă şi-n minte, că n-a mai putut să-l scoată de acolo, deşi s-a luptat mult pentru asta. Dar noi, astăzi, ca să-L iubim pe Hristos, Care ne-a făcut atâta bine, căutăm fel şi fel de metode cum şi-n ce fel!!!

Eu nu cunosc metode cu scaunul, cu respiraţia sau cu celelalte. Felul în care-mi place mie să-L iubesc pe Dumnezeu e acela despre care tocmai ţi-a povestit acum.

Extras din Părintele Porfirie- “Antologie de sfaturi şi îndrumări” Editura Bunavestire, Bacau, p.351-352


Articole Asemănătoare
75

Tu care ai făcut…acum fă…

Să găsești cuvintele la rugăciune poate fi greu. Totuși, folosind rugăciunile Bisericii ne poate ajuta să ne găsim propriile cuvinte.          “Harul lui Dumnezeu este văzut noetic (prin intelectul duhovnicesc) și este cunoscut prin percepția a ceea ce numim <<nous>> (mintea duhovnicească) în timpul rugăciunii. Sunt multe feluri de a te ruga. Toate sunt bune […]

Articole postate de același autor
974

Crucea ta mică

Înainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o în mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât poţi […]



Urmăriți-ne pe Facebook!