Îndoiala e jumătate de lepădare, de-asta ne ispiteste diavolul

Urât este la Domnul omul prost și mândru

12374

În viața mea deși am fost prost și un urât, dar aveam oleacă de încredere în mine, adică mi se părea că pot și eu ceva, încă mai mult decât altul, și când mi se întâmpla vreo umilire mă mâniam.

Odată părintele stareț a venit în biserică într-o duminică și eu cântam ''Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă''. Se vede că eu cântam cu ton, că doar era biserica plină de lume. Atunci părintele stareț Vladimir vine încetișor în strană și mă scoate afară:

- Măi prostule, ce te fălești cu glasul tău de măgar! Urâtule, prostule...

Atunci eu, în loc să fac metanie și să zic: ''Iartă-mă, preacuvioase părinte'', m-am mâniat și am fugit în pădure, zicând în mintea mea că numai din răutate mi-a făcut acest gest, ca să mă facă de rușine față de lume. Așa că toată ziua am umblat prin pădure mânios, făcând fel de fel de planuri. Seara, când am venit la chilie, am găsit o hârtie pe masă pe care scria: ''Iartă-mă, părinte Paisie, că te-am supărat''.

Tot el a câștigat, că și-a cerut iertare.

Așadar, m-a cam stăpânit mânia, se vede că tot din cauza încrederii mândriei, că scrie undeva că urât este la Domnul omul prost și mândru.

Din Ieroschimonah Paisie Olaru, Dă-le, Doamne, un colțișor de rai!, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 163


Articole Asemănătoare
2604

Crede, nădăjduieşte, smereşte-te şi iubeşte pe Iisus Hristos!

Zicea odată către ucenicii săi: – Nimic în viaţa călugărului nu este mai de cinste şi mai odihnitor, decât să ştie a face orice ascultare, fără cârtire. Apoi încheia: – Să mă credeţi că sunt fericit! Altădată, iarăşi zicea: – Dacă aş putea să-mi revăd tot scrisul meu l-aş rezuma la o singură frază: Crede, […]

Articole postate de același autor
3150

Dumnezeul nostru cel Viu, Căruia poţi să-I spui „Tu”

Duhul nostru petrece într-o stare de încântare plină de mulţumire când ni se descoperă Sfânta Taină ce depăşeşte mintea zidită: Dumnezeul cel Viu, Căruia poţi să-I spui „Tu”. Măreţia Lui ne înfricoşează, smerenia Lui ne cutremură. Şi oricât ne-am înălţa noi, din răsputeri, în atragerea noastră către El, cu bucurie simţim procesul înălţării, dar în acelaşi timp El ne […]