Haideți să facem chiar în seara asta vreo sută de fapte bune

1528

Să ne rugăm pentru cei dragi nouă. Noi, cei care am pus început pocăinţei, suntem, oricât am fi de răi încă, şi oameni buni, pentru că ne dorim să facem binele, să facem fapte bune. Dar se întâmplă să nu fim conştienţi ce faptă bună şi cât e de folositor să ne rugăm pentru cineva.

Haideţi să facem chiar în seara asta vreo sută de fapte bune. Să luăm în minte, pe rând, o sută de persoane care ne sunt dragi – cei mai avansaţi puteţi să-i alegeţi pe cei ce vă fac râu sau nu vă iubesc, adică pe vrăjmaşi – şi să spunem pentru fiecare: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-l pe cutare!”. Şi la sfârşit să spunem: „Doamne, miluieşte-mă şi pe mine păcătosul (păcătoasa)!” şi vom avea pace şi bucurie în duhul nostru.

Revin la ocazia pe care ne-o oferă lucrul mărunt al vieţii noastre de zi cu zi de a ne întâlni, prin el, cu Dumnezeu. (Să devenim conştienţi că El, Dumnezeu Omul, Mântuitorul nostru ne cheamă la această întâlnire când ne spune: „Fără Mine nu puteţi face nimic!”. Acest nimic înseamnă chiar nimic pentru că puterea pe care o avem în noi este de la Dumnezeu şi Dumnezeu a dat-o „pe mâna noastră” şi El ne dă libertatea să o folosim. Şi când fac ceva rău, tot cu această putere fac. Dacă Dumnezeu nu ar îngădui – El nu vrea să fac răul pe care îl fac, clar îngăduie, în virtutea tainei libertăţii – să fac fapta rea pe care o fac, El mi-ar lua viaţa în clipa aceea şi nu aş mai face…

Dacă înţeleg asta mă cutremur: în tot ce am făcut astăzi, fără să-mi dau seama, am folosit puterea lui Dumnezeu! Și tot ce am făcut rău a fost răstignire pentru El pentru că am făcut, cu puterea Lui, ceva ce El nu voia să fac. Asta înseamnă că-L răstignim cu faptele noastre rele: folosim viaţa pe care ne-a dat-o şi în care ne ţine, împotriva Lui.

Conştientizând asta vom fi mai motivaţi să punem toate gândurile şi toate faptele noastre înaintea lui Dumnezeu.

Nu va fi uşor, avem nevoie să ne străduim pentru asta, dar vom vedea încă de la primii paşi că merită.

Extras din Monahia Siluana Vlad, Deschide cerul cu lucrul mărunt, Editura Doxologia, 2013, p. 28


Articole Asemănătoare
3053

De ce îmi este frică și urât la rugăciune?

Da, trebuie să te spovedeşti curat! E cineva acolo care-ţi face asta şi acel cineva te are la mână cu ceva. Poate sunt lucruri pe care nu le-ai iertat celor care te-au rănit? Dar să ştii că şi noi ne mai plictisim la rugăciune! Nu avem inima aprinsă de dorul lui Dumnezeu ca să ne […]

Articole postate de același autor
11781

Cine iartă puțin, puțin iubește, iar cine iartă mult, mult iubește

Îndrăznesc să afirm că iertarea este o virtute exclusiv creștinească. Până la întruparea Mântuitorului Iisus Hristos, iertarea nu era cunoscută în lume. Fiecare om răspundea aproapelui său după faptele lui: la rău, răsplătea cu rău, la bine, răsplătea cu bine. […] Dumnezeu face cunoscută iertarea prin Hristos Domnul punând mare accent pe această cheie a […]