Rugăciune ascultată şi… nu prea

1685

– Domnule student, îl întreabă părintele profesor pe tânărul teolog, spuneţi-mi, vă rog: toate rugăciunile, făcute din inimă si cu credinţă, sunt ascultate?

Aflându-se deja riscant de aproape de a pica examenul, nefericitul nostru se gândeşte, se răzgândeşte, iar se gândeşte…

Dacă răspunde că nu, atunci înseamnă că pune la îndoială bunătatea lui Dumnezeu şi făgăduinţa Sa de a fi grabnic ajutător oamenilor care cu credinţă, cu nădejde şi cu dragoste se apropie de El şi Îi cer ajutorul. Dacă spune că da, de asemenea s-ar putea să fie într-o mare încurcătură, aducându-i-se drept argumente situaţii în care logica expusă nu a funcţionat deloc aşa.

Însă, oricum ai da-o, tot e mai bine să Îi atribui lui Dumnezeu prea mult decât prea puţin, aşa că răspunde încrezător:

-Da!
– Atunci, rugaţi-L repede pe Dumnezeu să luaţi examenul acesta!

“200 întâmplări nostime din viaţa Părinţilor” – Culegere şi adaptare Romeo Petraşciuc. Editura Agnos, 2015


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
3753

Prea multă binecuvântare…

Un Părinte Profesor, aflat la o conferinţă internaţională în Rusia pentru ceva vreme, nimereşte într-o seară la o familie de credincioşi care se oferă să îl şi găzduiască, măcar pentru o seară, mai ales că voiau să discute o problemă care îi măcina mult. De ani şi ani, tânăra familie se tot ruga lui Dumnezeu […]

    Articole postate de același autor
    773

    Cu ce e mai sfânt preotul ca mine, ca eu să mă spovedesc în faţa lui?

    Mi-a plăcut expresia unei doamne: „- Cu ce e mai sfânt preotul ca mine, ca eu să mă spovedesc în faţa lui? – Vă recomand un copac secular! Zic..Este Teiul lui Eminescu în Parcul Copou din Iași, Stejarul Unirii şi mai este un stejar vechi din vremea lui Ştefan cel Mare… faceţi acolo spovedania! „Nu […]