– Vorbiţi-ne ceva mai mult despre îndelunga-răbdare. Cât de importantă este ea în calea spre mântuire?
– Dacă ştim că Domnul Hristos a spus: „Cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui” (Matei 10, 22), ştim şi cât e de importantă îndelunga-răbdare. Şi în suferinţă…
Mai ales două lucruri nu se pot face fără credinţa în Dumnezeu: să creşti copii buni şi să suporţi o suferinţă grea.
Cine are credinţă în Dumnezeu are şi răbdare, şi îndelungă-răbdare; şi se sileşte să le aibă şi e foarte bine.
Cine n-are credinţă în Dumnezeu, acela e defavorizat şi în sensul acesta, că nu se poate angaja pe calea virtuţilor.
Îndelunga-răbdare şi răbdarea, în general, e necesară nu numai pentru a-i suporta pe cei din jur, de pildă, ci e importantă şi pentru a te menţine angajat într-o viaţă care cere eforturi, care cere renunţări, care cere angajări cu osteneală.
