Durerea şi suferinţa sunt medicamentule esenţiale ale sufletului bolnav de păcat

2495

Dintre adevărurile nezdruncinate ale experienţei, durerea şi suferinţa sunt medicamentul esenţial al sufletului bolnav de păcat, şi, în acelaşi timp, cel mai bun pedagog pentru înălţarea duhovnicească a sufletului căruia păcatul şi întunericul moral i-au urâţit frumuseţea prin deprinderile rele. Durerea este pomicultorul experimentat, care din măslinul sălbatic, din sufletul păcătos, altoieşte măslinul cel bun.

Păcatul învârtoşează inima păcătosului, îl arată insensibil, şi nimic nu-l mai mişcă, pentru că-i lipseşte Dumnezeu, Cel Care suferă şi îi compătimeşte pe oameni. Iubitorul de oameni Dumnezeu, „Care a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut”, în ce fel lucrează? Dumnezeu alcătuieşte prin intermediul durerii, al bolii în special, planul mântuirii sufletului îndepărtat de El. Şi vezi, de exemplu, un tânăr în plină putere, inspirând forţă şi purtându-se cu trufie, fără să-şi amintească de suflet şi de Dumnezeu, că deodată este doborât de durere. Şi atunci, ca un medic experimentat şi îndemânatic, durerea începe schimbarea. Mai întâi linişteşte inima, scoţând puţin câte puţin iuţimea şi, astfel, înmoaie sufletul. Cel mai înainte învârtoşat la inimă devine maleabil, echilibrat în sentimente. El îi compătimeşte pe cei bolnavi împreună cu el, vorbeşte cu simţire, el care altădată era nepăsător.

Din Avva Efrem Filotheitul, Sfaturi duhovniceşti, traducere Părintele Victor Manolache, Ed. Egumeniţa, Alexandria, 2012, p. 13


Articole Asemănătoare
1570

Adevărul a fost prima armă cu care au luptat şi au biruit primii creştini

Ne spune Apostolul să luăm „sabia Duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu”; iar puterea acestei săbii ne-o arată Scriptura în altă parte, unde zice: „Cuvântul Meu nu este oare ca focul – zice Domnul – şi ca un ciocan care sfărâmă stânca?”. Şi totuşi, în pofida tuturor aparenţelor, îndrăzneala creştină, războiul, armele şi săbiile creştine, curajul şi eroismul creştin […]

Articole postate de același autor
1584

Să nu fugim de necazuri

La stareţul Leonid de la Optina a venit un olar, unul dintre fiii lui duhovniceşti, căruia i se furasera roţile de la căruţă cu care îşi ducea la târg oalele. Acesta i-a zis stareţului că îl ştie pe hoţ şi poate găsi roţile. „Lasă, Semionuşka, nu alerga după roţile tale, a răspuns stareţul, că Dumnezeu […]