„Cea mai mare bucurie a Domnului este aceea de a fi slăvit întru copiii Săi, următorii Săi credincioşi”. Slujire arhierască în duminica a VII-a după Paști la Mănăstirea Curchi

370

Închipuiţi-vă doar o clipă că nu ştiţi nimic despre Domnul Iisus Hristos. Şi închipuiţi-vă în acelaşi timp că vă aflaţi într-o ţară ai cărei singuri locuitori sunt Apostolii Lui, sfinţii şi mucenicii; toţi cei care L-au urmat pe Hristos şi au vieţuit după Legea şi exemplul Lui…  Prin ucenicii Săi, aţi ajunge să-L cunoaşteţi pe cel mai bun Învăţător care se află sub soare; prin soldaţii şi următorii Săi, aţi ajunge să-L cunoaşteţi pe cel mai puternic şi mai biruitor Cârmuitor care a păşit vreodată pe pământ; prin roadele Lui, aţi ajunge să cunoaşteţi pomul cel mai dulce şi mai roditor, Pomul Vieţii, a cărui dulceaţă întrece dulceaţa tuturor celorlalţi pomi din lumea zidită. (Sf. Nicolae Velimirovici)

În Duminica a VII-a după Paști (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic), Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

În această duminică, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic. Acest sinod a avut loc la Niceea în anul 325 d. Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor.

Săvârșim „pomenirea de fiecare an a purtătorilor de Dumnezeu Părinți (teoforilor) adunați din toată lumea în strălucita cetate a Niceei. Căci aceștia au nimicit cu bună gândire învățătura cea nelegiuită a ticălosului Arie și l-au alungat sobornicește din Biserica a toată lumea; și au învățat pe toți să mărturisească lămurit că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl, împreună veșnic și mai înainte de veci, lăsând în scris aceasta, cu grijă și cu evlavie, în Simbolul credintei". (Slava Stihoavnei de la Litie, gls. 4).

Textul Evangheliei rânduit pentru această duminică este în consonanță directă cu semnifi­cația teologică a zilei – „Rugăciunea arhierească a lui Hristos” (Ioan 17, 1-13). Este, de fapt, „confesiunea” pe care Hristos o face despre Sine înainte de Pătimirea Sa.

Iar învățătura despre dumnezeirea lui Iisus Hristos proclamă tocmai posibilitatea omului de a atinge sfințenia. Hristos este „bărbatul desăvârșit”, model și arhetip al sfințeniei și, în cele din urmă, omul, așa cum ar trebui el să fie. De aceea, orice cu­noaștere a lui Dumnezeu se face prin Hristos și în Hristos, care este chipul Tatălui, în lumina Duhului Sfânt.

Fie ca rugăciunile Sfinţilor Părinţi de la Primul Sinod Ecumenic (…) să ne ajute pe fiecare dintre noi, iar noi în această lume să apărem ca biruitori asupra oricărui păcat, asupra oricărei morţi, asupra oricărui diavol. Şi astfel, cu rugăciunile lor, să dobândim viaţa veşnică”. (Cuv. Iustin Popovici).

Sursa: manastireacurchi.md


Articole postate de același autor
445

„Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru ei.” Sfântul Ierarh Nicolae cinstit în rugăciune la Mănăstirea Suruceni

Sfinții sunt creștinii cei mai desăvârșiți, care s-au sfințit în gradul cel mai înalt cu putință prin exercitarea credinței în Domnul Iisus Cel înviat și veșnic viu. Ei sunt singurii adevărați nemuritori din neamul omenesc, pentru că trăiesc cu toată ființa lor în Cel înviat și nici o moarte nu are stăpânire asupra lor. Întreaga […]