Actualitate

Cântecul Floriilor

4845

Mai e puțin și-i noapte... Pe ape crește fumul,
De-aici și pân' la Tine distanța-i doar de-o moarte.
Pe cerc, sau pe spirală? Mai scurt pe unde-i drumul?
Că harta care știe s-a zdrențuit din carte.

Cu mine iau tristețea din struna de vioară:
- Hai, somnoroasa tatei, vom mai dormi și-aiurea,
Ne-așteaptă Luminânda să-i beau întâia oară
Mireasma de rășină unde-a mușcat securea.

Aprinde-n stea uleiul, să-Ți sorb lucind inelul,
Din țara-ndepărtată Ți s-a întors feciorul.
Să nu vorbim de...Știi Tu! Că-mi doarme-n brațe Mielul
Tristeților de-acasă, dă-i Cinei foișorul,

Că numai azi e nuntă, nu-i nimeni să Te vândă:
Te vreau și vin și pâine în inima flămândă!

Dumitru ICHIM


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
12283

Iartă-mă, măicuţă…

  Iartă-mă, măicuţă, iartă-mă că azi, Să-ţi aduc o floare, n-am avut răgaz, Nici s-aprind să ardă, candela măcar, Mi-am irosit timpul, mamă, în zadar. De o vreme, parcă, toate-o iau la goană Nu mai avem vreme pentru suflet, mamă. Nu mai avem timpul pentru somn şi rugă, Doar o lumânare aprindem pe fugă. Prea […]