Un preot a făcut o grădiniţă: „Când am epuizat resursele fizice, am înmulţit rugăciunile. Preotul nu este un bărbos în haină neagră, ci un partener de joacă“

1838

Augustin Pârlea, un preot din Ploieşti, a ridicat în curtea celei mai vechi biserici din oraş un centru social-filantropic în care funcţionează singura grădiniţă acreditată de Biserică din Prahova.

În 2005, când Augustin Pârlea (36 ani) a devenit preot la Biserica Domnească din Ploieşti, părintele şi-a dat seama că micuţii din cartierul Mihai Bravu au şcoală şi grădiniţă la câţiva kilometri de case. S-a gândit imediat că terenul plin de gunoaie de lângă biserică ar putea devenit extrem de util pentru comunitate şi a demarat proiectul, în care foarte mulţi nu au crezut, al unui centru social-filantropic care să înglobeze şi o grădiniţă. A studiat singur legile şi normativele pe care trebuia să le respecte şi s-a angajat pe un drum care s-a încheiat abia în 2012.

„Am făcut la propriu haiducie, dar nu am luat, ci am cerut de la cei care aveau mai mult pentru a face ceva pentru comunitatea modestă din cartier. Nu am cerut bani, ci lemn, gresie, materiale de construcţie, baterii pentru baie, ce a putut fiecare“, povesteşte părintele Augustin Pârlea, care recunoaşte că uneori a trecut prin clipe de reală deznădejde. „Când am epuizat toate resursele fizice şi am simţit că nu mai pot, m-am decis să nu mai cer nimic nimănui. Am stat în biserică şi am înmulţit rugăciunile şi, ca prin minune, lucrurile s-au rezolvat de la sine, de fiecare dată“, explică părintele.

Adept al principiului că „şcoala s-a născut în tinda bisericii“, părintele adună la grădiniţă în jur de 15 copii în fiecare an şcolar, micuţi din cartier care învaţă aici, pe lângă materia obişnuită, predată de educatoare, limba engleză, limba germană şi iau ore de pian de la unii dintre cei mai buni profesori din oraş. „Preotul nu este un bărbos în haină neagră, ci un partener de joacă“

Proiectul a primit şi un vot de încredere din partea Patriarhiei, devenind singura grădiniţă acreditată a Bisericii din Prahova. Tot Patriarhia a dăruit grădiniţei un pian nou şi, frecvent, trimite celor mici diverse materiale didactice şi obiecte necesare desfăşurării activităţii. La grădiniţa bisericii, copiii nu trebuie să îşi aducă nimic de acasă, de la creioane până la caiete, iar toţi primesc acelaşi fel de obiecte, pentru a evita diferenţierile.

La rândul său, preotul Pârlea nu este doar un realizator al proiectului, ci şi participant activ la ore. „Copiii noştri au realizat că preotul nu este un bărbos în haină neagră, ci un partener de joacă. Mergem împreună în parc, vizionăm filme şi vorbim despre orice. Facem şi ore de religie, însă ne detaşăm de lecţia standardizată pentru că ideea nu este ca cei mici să dobândească cunoştinţe cu caracter religios, ci să-l cunoască pe Dumnezeu şi apoi să aleagă în ceea ce cred. La lecţia despre arca lui Noe, de exemplu, noi învăţăm să construim bărcuţe din hârtie“, explică părintele.

Şi pentru că doi dintre copiii care vin la grădiniţă, doi fraţi, au părinţi cu un program încărcat, preotul îi aduce personal cu maşina.

Preotul cu „lipici“ la copii

Înainte de a devenit preot la Biserica Domnească din Ploieşti, preotul Pârlea a fost şi profesor de religie la Liceul de Artă din oraş. „I-am simţit de la început pe copiii că vor mai mult de la ora de religie, aşa că am pus catalogul deoparte şi am încercat să mă apropii cât mai mult de ei. Am fost primit şi cu replici de genul «eu nu cred în Dumnezeu», aşa că le-am propus copiilor să privim religia măcar ca pe o lecţie de cultură generală. Surprinzător, câţiva dintre aceşti copii au devenit, până în clasa a XII-a, unii dintre cei mai interesaţi de orele de religie. Când ne-am despărţit, elevii de la clasa de muzică, ştiind că-mi place foarte mult Balada lui Ciprian Porumbescu, mi-au făcut o mare surpriză, şi-au luat la revedere cântându-mi toţi, la instrumente, această lucrare“, povesteşte părintele.

Când intră în sala de clasă de la grădiniţă, toţi piticii îi sar în braţe, cer să fie ridicaţi şi îi vorbesc natural şi liber.

De asemenea, şi cei mai mari copii ai parohiei au timpul lor special la biserică. În apropierea examenelor şi o dată pe lună, aceştia se întâlnescu cu preotul Pârlea, la biserică, pentru diverse teme de discuţie şi probleme care îi frământă.

Adept al unei educaţii clasice în copilărie, bazată în special pe creioane, poveşti, joacă şi cărţi, părintele Pârlea reuşeşte să o îmbine şi cu tehnlogia. Preotul ţine legătura cu părinţii atât faţă în faţă, şi prin intermediul messengerului.

Un nou proiect pentru grădiniţă

Grădiniţa bisericii funcţionează cu program normal, noul proiect al preotului fiind transformarea acesteia în una cu program prelungit. „Spaţiu avem, însă este multă birocraţie“, spune acesta.

Preţul plătit de părinţi pentru orele de grădiniţă este unul mic, care acoperă cheltuielile de funcţionare inerente.

Centrul social-filantropic „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ al Bisericii Domneşti din Ploieşti îndeplineşte, pe lângă grădiniţă, şi alte funcţii. Aici există şi o bibliotecă generoasă, un cabinet medical şi este un loc de întâlnire pentru evenimentele comunităţii.

sursa adevarul.ro


Articole Asemănătoare
612

Scrisoare către o fetiţă din zilele noastre

…Când vei citi această scrisoare, eu voi fi plecat deja din această lume şi tu vei fi devenit deja o tânără domnişoară. Aşa încât, poate vei găsi interesante aceste câteva gânduri despre subiectul atât de important al iubirii – al iubirii care te va uni într-o zi cu un tânăr. Va veni o vreme când […]

Articole postate de același autor
136

Cercetarea bărînilor în duminica Sfintei Cruci

În duminica Sf. Cruci enoriașii bisericii ,,Nașterea Maicii Domnului” din sat. Buțeni, r-nul Hîncești în frunte cu parohul bisericii preotul Vasile PREPELIȚA s-au deplasat la azilul de bătrini din com Sarata-Galbena. Aici au fost intimpinati de d-nul Ion PAVLIUC, directorul azilului, d-nul Mihai LOZOVOI, primarul localitatii si batrinii azilului. Parintele a vizitat Paraclisul azilului, care […]



Urmăriți-ne pe Facebook!