Între „Osana!” şi „Răstigneşte-l!” Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim la Mănăstirea Curchi

187

„Cu stâlpări lăudându-L mai înainte,cu lemne mai pe urmă au prins pe Hristos Dumnezeu nemulțumitorii iudei;iar noi, cu credință neschimbată pururea lăudându-L, ca pe un făcător de bine,totdeauna strigăm către dânsul:Binecuvântat ești, Cel ce ai venit să chemi pe Adam!”

În Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, Prea Sfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar Mitropolitan, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

În această duminică ne pregătim să mergem alături de Hristos prin mântuitoarele Sale Sfinte Pătimiri, spre bucuria Învierii. Floriile ne aduc bucuria primirii lui Hristos în Ierusalimul inimii noastre, de unde întreg trupul și sufletul nostru se umplu de lumina Învierii.

Hristos alege să intre în Ierusalim călare pe un asin. Ştie că este Împăra­tul împăraţilor şi Domnul domnilor, dar nu caută faimă, nu se amăgeşte pe Sine, nu are nevoie de laude, de linguşiri, de cin­stiri, primeşte cu respect manifestările poporului, pentru împlinirea profeţiilor din Vechiul Testament, rămânând nespus de blând, cuvios şi smerit.

El înaintează trist printre oamenii veseli, știind că, peste puțin timp, cei care acum Îl primeau cu „Osana” în curtea lui Pilat vor striga: „Ia-L, răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” (Luca 23, 21). Toată drama din săptămâna Sfintelor Sale Pătimiri era prezentă în privirea Lui: știe că unul dintre ucenici Îl va vinde, că altul se va lepăda de Dânsul, că restul, afară de tânărul ucenic Ioan, Îl vor părăsi. Înaintea ochilor Săi dumnezeiești se desfășura cele viitoare: procesul, batjocorirea, condamnarea la moarte, bătăile, cununa de spini şi, în cele din urmă, moartea amară pe Cruce. Conștient de cele ce vor urma, înaintează spre mântuitoarea Sa suferință, ca să dea sens bucuriei celei adevărate prin Învierea Sa.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Siluan, a ţinut un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre semnificația acestui praznic împărătesc.  Totodată ierarhul i-a îndemnat pe cei prezența la rugăciune către Bunul Dumnezeu, pentru a ca să poată trece peste aceste timpuri de restriște:”Să ne ajute Dumnezeu să ne întărim în credință și dragoste, să învățăm dragostea jerfelnică față de Dumnezeu și față de aproapele, să cerem înțelepciunea pentru a înțelege timpurile pe care le trăim, pentru ca să le putem parcurge senin și cu încredere că Dumnezeu este cu noi și va fi până la sfârșitul veacurilor.”

În timpul Sfintei Liturghii, s-au înălțat în continuare rugăciuni pentru izbăvirea din boală și necaz, și de întărire pentru toți creștinii care nu au posibilitatea de a participa la slujbe.

sursa http://manastireacurchi.md/


Articole postate de același autor
2456

„O să mă rog și eu, când o să mai fiu ispitită de mânie…”

O femeie care era profesoară a venit nervoasă de la școală. Se certase cu directoarea, care îi ceruse să pună note mari unui elev foarte slab la învățătură. Femeia nu a acceptat așa ceva. Când a intrat în casă, a început să se răstească la soțul ei. Acesta tăcea și nu o contrazicea. La un […]