De ce apare Sfânta Marina în icoane ținând în mână un ciocan?

207

Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe 17/30 iulie pe Sfânta Marina, invocată în rugăciuni ca izbăvitoare de duhuri rele şi tămăduitoare de boli sufleteşti şi trupeşti. Sfânta se numără printre aşa-numiţii “Patrusprezece Ajutători” invocaţi în Occident, cu precădere în Evul Mediu, drept protectori în caz de pericol. Marina este considerată drept ocrotitoarea femeilor care nasc.

Originară din Antiohia Pisidiei, Marina era singura fiică a lui Edisie, preot păgân. După ce mama sa a trecut la Domnul, tatăl a dat-o în grija unei femei pentru a o crește și a o educa. Petrecându-și copilăria într-un sat în care majoritatea locuitorilor erau deja botezați, Marina a căpătat credință în Dumnezeu. Așa se face că, la vârsta de 12 ani, a și trecut la religia creștină, hotărând să rămână fecioară şi să-și închine întreaga viaţă lui Dumnezeu.

Pentru că a refuzat să se lase de credința în Hristos, eparhul Olimvrie a poruncit să fie întinsă și bătută cu toiege, până când tot pământul se va înroşi de sângele ei, după care să fie trimisă în temniță. În cele din urmă, guvernatorul a condamnat-o pe Marina la tăierea cu sabia, luând astfel cununa muceniciei și dându-și sufletul lui Hristos în ziua de 17/30 iulie a anului 271.

Viața Sfintei Marina amintește faptul că, într-una din zilele în care sfânta era închisă, a intrat diavolul la ea, sub chipul unui balaur. Neînfricata muceniță a prins cu mâna demonul și, găsind un ciocan, l-a lovit pe spate. Apoi, când s-a însemnat cu Semnul Sfintei Cruci, acesta s-a făcut nevăzut. De aceea, în unele icoane, Sfânta Marina este reprezentată având în mână un ciocan sau chiar lovindu-l pe diavol.

Pornind de la această întâmplare, în tradița poporului român s-a păstrat până astăzi o poveste conform căreia într-o zi, când Sfânta Marina a mers la biserică, l-a găsit în clopotniță pe diavol, care voia să toace. Mucenița i-a smuls ciocanele și l-a batut cu ele. De aceea, străbunii spuneau că ziua de 17/30 iulie trebuie ținută cu mare cinste, pentru ca Sfânta să nu-i bată cu boli sau diferite necazuri.

Moaştele Sfintei Muceniţe Marina s-au păstrat la Mănăstirea Pantepontia până în anul 1204, când Constantinopolul a fost ocupat de către cruciații apuseni.

Astăzi, moaștele sfintei se găsesc la biserica închinată ei din Atena, iar mâna sa dreaptă se află în Muntele Athos, la Mănăstirea Vatoped.

Părticele din moaştele Sfintei Marină se găsesc şi în Albania, la Mănăstirea Sfânta Marina de pe Muntele Langa.

De asemenea, credincioșii din România se pot închina și la părticele din moaştele Sfintei Marina, la Mănăstirea Hurezi, la Biserica „Sfântul Sava“ din Iași, sau la Biserica din localitatea Fetești, județul Suceava.

 

Text preluat și adaptat de pe doxologia.ro


Articole postate de același autor
209

Slujba Sfântului Ștefan a fost oficiată la Putna pentru prima dată în lipsa autorului ei, IPS Pimen

Pentru prima dată de la canonizarea Sfântului Ștefan cel Mare (1992), slujba de hram a fost oficiată la Putna în lipsa celui care a întocmit-o, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, a notat joi, la finalul liturghiei, Arhim. Melchisedec Velnic. Evenimentele au avut loc în condițiile speciale cauzate de pandemie. Starețul Putnei a deplâns și absența de […]