Actualitate

Adevărată rugăciune nu necesită nimic mai mult, decât dragoste faţă de Dumnezeu

2

Un tânăr monah de la Sfântul Munte a venit odată la Părintele să-l înveţe tehnica rugăciunii:

- Părinte, spuneţi-mi ceva despre rugăciune, cum trebuie făcută corect, în ce fel? Unii ne sfătuiesc să ne ţinem respiraţia, alţii, să şedem pe un scaun, înclinând puţin capul şi adunându-ne mintea. Vreau să-mi spuneţi şi sfinţia voastră cum să procedez, căci sfinţia voastră aveţi experienţa rugăciunii.

Bătrânul i-a răspuns:

- Copilul meu, eu nu ştiu nimic din ce-mi spui. Ştiu un singur lucru, şi ca să-l înţelegi, îţi voi povesti o întâmplare:

Era odată o fată, o fiică duhovnicească a mea, care mă iubea foarte mult, mereu mă asculta şi-mi cerea sfatul. Într-un timp, a dat la facultate şi a reuşit. A venit într-o zi la mine şi mi-a zis: "Părinte, ieri am fost la aniversarea unei prietene şi am cunoscut acolo un băiat care mi-a plăcut foarte mult. Nu pot să-l uit, mă gândesc să merg să-l găsesc şi să-i spun că aş vrea să ne cunoaştem mai bine şi să ne căsătorim. De aceea am venit acum la sfinţia voastră să mă sfătuiţi ce să fac!"

Eu în schimb am protestat: "Draga mea, nu te băga cu aşa ceva, că o să-ţi neglijezi studiile. Mai bine ai răbdarea şi termini facultatea, şi vei avea, după aceea, o viaţă întreagă pentru astfel de lucruri." A primit sfatul şi a plecat.

După o săptămână vine iarăşi: "Părinte, am încercat să mi-l scot din minte pe băiatul acela, dar nu pot, numai la el mi-e gândul."

I-am dat iar nişte poveţe, am întărit-o, dar după încă o săptămână numai ce o văd că vine iară şi-mi zice: "Părinte, de data asta, nu am mai venit să vă cer sfatul. Am venit să vă înştiinţez, că mă duc chiar astăzi să-l caut, fiindcă fără el nu mai pot să trăiesc. M-am îndrăgostit nebuneşte de el, nu mai pot citi, nu mai pot învăţa, nu mai pot găti, nimic nu mai pot face fără să-mi amintesc mereu de el. Am încercat atâta, dar pur şi simplu n-am reuşit să mi-l scot din minte."

Ai văzut? Fata asta îl văzuse o singură dată pe băiatul acela, şi i-a intrat în inimă şi-n minte, că n-a mai putut să-l scoată de acolo, deşi s-a luptat mult pentru asta. Dar noi, astăzi, ca să-L iubim pe Hristos, Care ne-a făcut atâta bine, căutăm fel şi fel de metode cum şi-n ce fel!!!

Eu nu cunosc metode cu scaunul, cu respiraţia sau cu celelalte. Felul în care-mi place mie să-L iubesc pe Dumnezeu e acela despre care tocmai ţi-a povestit acum.

Extras din Părintele Porfirie- “Antologie de sfaturi şi îndrumări” Editura Bunavestire, Bacau, p.351-352


Articole Asemănătoare
562

„Cred, deci exist!”

Motto:„Pentru cel care nu crede nu am nici un argument. Pentru cel ce vrea să creadă am un million de argumente.” Argumentele sunt mormântul credinţei. Dar credinţa este toată puterea argumentelor. Numai necredinţa are argumente. Credinţa nu poate avea. Credinţa are certitudini şi convingeri. Are uimire şi teamă. Are suspin şi dor. Are nădejde şi […]

Articole postate de același autor
203

Să cerem ajutor de la Domnul şi să ne lăsăm în voia Lui…

  …Dumnezeu pe cine iubeşte, îl ţine aproape de El, ca nu cumva libertatea să-i schimbe mintea şi înşelăciunea lumii să-i câştige sufletul. Aşadar, suntem datori să primim cu dragoste aceste încercări şi să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru toate. Să ne rugăm să ne dea Domnul răbdare, că “cel ce va răbda până în sfârşit, […]