Prin colindele lor, colindătorii rostesc adevărate predici de înaltă simțire creștină

905

În una din menţiunile sale legate de frumosul obicei din perioada sărbătorilor de iarnă, umblatul cu colinda, un patriarh ortodox spunea: ,,Obiceiul de a umbla cu colindatul, mai ales a colindului religios, trebuie înţeles şi ca o reînnoire a chemării fiecărui creştin de a fi apostol a lui Hristos în lume, de a vesti celorlalţi oameni pe Mântuitorul”. Mai mult decât atât, din tradiţia creştină, înţelegem că, colindătorii, prin faptul că duc din casă în casă vestea despre Naşterea Domnului, îndeplinesc o misiune asemănătoare îngerilor, întrucât îngerii au fost primii care au vestit păstorilor că s-a Născut Hristos. Totodată prin colindul religios, spunea scriitorul creștin, Ioan Alexandru: „Cetele de colindători rostesc adevărate predici de înaltă simțire creștină”.

Colindătorii de altă dată, după rânduieli bine întocmite de biserică, vesteau Nașterea Domnului după sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în popor numită Vovidenia, deoarece la slujba utreniei acestei sărbători începe să se cânte, ca un îndemn ,,Hristos se Naște, slăviți-L”. Astfel se puteau cânta colinde cu vreo 30 de zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului. Chiar dacă perioada permisă pentru colindat era mult mai îndelungată, tradiția însă menționează că cel mai frecvent se colinda în ajunul, dar mai ales în ziua sărbătorii Nașterii Domnului. Colindul din ajun era mai degrabă un îndemn pentru cei cărora li se vestea că, a doua zi avea să se nască Mântuitorul pe care trebuiau să-L cinstească întâmpinându-L, atât prin toate câte le pregăteau acasă, dar mai ales prin a merge la biserică. Iar colindatul în ziua Nașterii Domnului, se făcea și din motivul că de acuma creștinii ieșiți din post, unii dedați la mâncăruri și băuturi, li se aducea aminte într-un fel că, importanța și bucuria zile acesteia nu constă în mâncăruri și băuturi, ci în faptul că:

Astăzi s-a născut Hristos,

Mesia chip luminos

și pe care trebuie:

Să-L lăudăm și să-I cântăm

Și de El să ne bucurăm

După o veche tradiție era rânduit ca cei care aveau să meargă cu colindul, de obicei copii, dar erau și cete de maturi, trebuiau să vină mai întâi la biserică, iar după slujbă colindau în fața peșterii dacă era improvizată sau în fața icoanei ce reprezenta scena Nașterii Domnului, după care porneau să ducă vestea nașterii pe la casele oamenilor. De ce trebuia mai întâi să-i asculte preotul pe cei care doreau să colinde prin sat? Deoarece, dacă se întâmpla ca o colindă oarecare să nu transmită mesajul evanghelic despre Naşterea Mântuitorului, preotul nici nu-i permitea cu asemenea colindă să pornească prin sat, deoarece asemenea colinde, cum ar fi și multe din timpul nostru ca, Ne dați ori nu ne dați, Boierii la vânătoare și alte, denaturează mesajul evanghelic al sărbătorii. Iar ca o constatare dureroasă putem spune că prin aceste soiuri de colinde ce nu transmit mesajul pur evanghelic al Nașterii Domnului, astăzi s-a ajuns să creadă foarte mulți că e o legendă și nu un fapt real Nașterea Domnului.

Ne este binecunoscut faptul că, frumoasa atmosferă a sărbătorilor de iarnă devine mai nuanțată și plină de farmec sufletesc datorit frumoaselor colinde care sunt fredonate mai peste tot. Marele om de cultură și mitropolit prin excelență, Bartolomeu Anania spune: ,,Sărbătoarea Nașterii Domnului ar fi parcă lipsită de farmec și nu ar fi poate așa de așteptată, dacă nu ar fi să se colinde la această sfântă zi”. Mi-ar plăcea să cred că majoritatea dintre noi așteptăm marea sărbătoare a Nașterii Domnului nu din motive culinare și gastronomice, ci așteptăm cu nerăbdare să ne bucurăm împreună de venirea în lume a Mântuitorului Hristos și de-a asculta frumoasele colinde, și de ce nu, să mergem și noi să colindăm.

Umblatul cu colinda mai are o semnificaţie deosebită. Pentru a o înţelege mai bine să ne întoarcem puțin în istoria biblică când, după cum relatează evangheliile, Fecioara Maria împreună cu bătrânul Iosif se preumblau pe la casele oamenilor poate-poate îi va primi cineva, să-L nască pe Hristos. Dar nimeni nu i-a primit și astfel, la născut pe Hristos  ,,în peșteră pe fân uscat”, ,,între dobitoace, între mei și oi”. Iar Patriarhul Daniel, spunea în legătură cu aceasta: ,,Cei care nu primesc colindătorii ce vin să vi-L aducă pe Pruncul Iisus prin a lor colinde, se aseamănă oarecum cu acei oameni din Betleem ce n-au primit-o pe Fecioara Maria să-L nască pe Hristos în al lor casă”.

(Preoteasa Daniela RÎMBU)


Articole postate de același autor
910

Un colțișor de carte religioasă la Sadaclia

Tinerii Asociației Obștești ”ATOS” din parohia Sadaclia, r. Basarabeasca, sunt beneficiarii proiectului ”Cuvântul lui Dumnezeu împărtășit în fiecare casă”. În cadrul sediului asociației, ei au reușit să încropească o mică bibliotecă, dar din păcate donațiile de carte au fost mai mult pe filiera laică. Acum sunt bucuroși să-și îmbogățească biblioteca cu un raft și cărți […]