„A fost un om modern!”

3097

Un om modern s-a rătăcit prin deşert. Era deshidratat. Când dormea visa doar apă, portocale sau smochine. Apoi se trezea şi se târa mai departe, dar chinul era tot mai apăsător.

Când tocmai ajunsese la capătul puterilor a zărit o oază. „A, fata morgana” a gândit el. „O iluzie care vrea să mă împingă la disperare, deoarece în realitate acolo nu există nimic. Dar nu! Eu voi rămâne demn şi nu mă voi lăsa păcălit!” El se apropia de oază însă ea nu dispărea, ci devenea tot mai vizibilă. Smochinii parcă îi făceau semn cu crengile lor să vină şi să mănânce, dar el gândea: „Asemenea iluzii sunt frecvente pentru cei aflaţi în situaţia mea. Ce crudă poate fi natura!” Cuprins de aceste gânduri a murit având pe buze un blestem neînţeles asupra lipsei de sens a vieţii.

După o oră l-au găsit doi beduini. „Poţi înţelege aşa ceva?” întrebă unul. „A murit de foame şi de sete lângă cea mai frumoasă oază.”

„A fost un om modern!” a răspuns celălalt beduin. „Nu a crezut în ceea ce a văzut!”

Tot aşa, Dumnezeu este foarte aproape de noi însă omul modern nu Îl observă.

*** „Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec”. (Matei 13.14)


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
3739

Sunt atât de păcătoasă, cum să mă mântuiesc?

Îmi amintesc ziua când am ajuns pentru prima oară la Mănăstirea Sfântul Gheorghe și am văzut icoana Maicii Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră”. Una dintre surori mi-a prezentat mănăstirea, arătându-mi odoarele și lucrurile mai importante de aici. Aflându-mă sub impresia celor povestite despre acest loc sfânt, am urcat la cel de-al […]


Foto