Actualitate

Rugăciune de Părintele Ioanichie Bălan

6256

Dumnezeule ceresc,

Moartea s-a apropiat de noi şi nu ne pocăim. Sfârşitul a venit şi totuşi nu ne iubim. Bolile şi suferinţele ne-au cuprins, dar nu iertăm din inimă pe fratele nostru. Citim cărţi sfinte, dar nu ne cutremurăm. Ne rugăm puţin, lipsim de la biserică, nu miluim pe săraci, suntem stăpâniţi de nepăsare, împietrire şi griji pământeşti. Deaceea nimic nu sporim şi ne cheltuim în deşert viaţa aceasta scurtă.

Dă-ne smerenie şi râvnă la biserică. Dă-ne putere să iubim pe toţi, să răbdăm pe toţi, să sfârşim prin pocăinţă viaţa aceasta, ca să ne învredniceşti de cereasca Ta împărăţie! Amin.

Arhimandrit Petru Bălan, Mi-e dor de cer, Viaţa Părintelui Ioanichie Bălan, Editura Mănăstirii Sihăstria, 2010

 


Articole Asemănătoare
5381

Mi-e dor de rai! Mi-e dor de ceruri! Mi-e dor de veşnicie!

Mi-e dor de rai! Mi-e dor de ceruri! Mi-e dor de veşnicie! Privesc spre cer. Văd nori negri, plumburii, alergând spre răsărit; pe deasupra munţilor pustii pluteşte o ceaţă deasă. Aş vrea să zbor sus, sus de tot, acolo undeva, unde nu mai sunt oameni, nici griji, nici tulburări. Caut cu ochii în sus şi […]

Articole postate de același autor
5694

Ridica-voi ochii mei la ceruri…

Ridica-voi ochii mei la Ceruri De unde va veni ajutorul meu Ajutorul meu de la Dumnezeu Cel ce a făcut cerul şi pământul Ajutorul meu de la Dumnezeu  Cel ce a făcut cerul şi pământul Către Domnul paşii mei voi duce Şi legea Lui va fi îndreptarea mea Îndreptarea mea de la Dumnezeu Cel ce […]