Astăzi prăznuim Intrarea în Biserică a Preasfintei Fecioare Maria. O vedem pe Maria, copilă de trei ani, urcând treptele templului, purtată de har și oferită lui Dumnezeu cu inimă curată. Este prima ei intrare în locul cel sfânt, dar este și prima mărturie că omenirea poate primi, din nou, pe Dumnezeu în sânul ei.
În chip tainic, această sărbătoare ne arată drumul fiecărui suflet: urcușul din lume către Dumnezeu, intrarea în templul inimii, deschiderea spre lucrarea harului. Așa cum Maica Domnului a fost adusă la templu, așa suntem chemați și noi să ne aducem pe noi înșine înaintea Domnului — cu simplitate, cu smerenie, cu dor de curăție.
Postul este tocmai această aducere: când ne desprindem de zgomot și de lucrurile care ne risipesc, intrăm și noi în templul lăuntric, acolo unde Dumnezeu ne așteaptă. În interiorul nostru se află o „Sfântă a Sfintelor”, un loc tainic unde sufletul se întâlnește cu Hristos. Dar intrarea acolo este posibilă doar cu inimă curată.
Sărbătoarea de astăzi este o chemare la înnoire: să urcăm treptele templului inimii, puțin câte puțin, prin rugăciune, prin smerenie, prin iertare. Maria intră în templu nu în mod exterior, ci cu toată ființa; așa suntem chemați și noi să intrăm în viața lui Dumnezeu — nu doar cu ritualuri, ci cu inimă vie.
Maica Domnului este modelul ascultării, al tăcerii și al deschiderii față de voia lui Dumnezeu. În ea vedem imaginea sufletului care primește lumina și o păstrează. De aceea Biserica o numește „templu sfințit și biserică înțelegătoare”.
În această zi, să îi cerem Preasfintei Fecioare să ne ajute să ne curățim inimile și să intrăm, cu dor și cu delicatețe, în templul lui Dumnezeu.
Pr. Octavian Moșin
