Actualitate

Ștergarul

355

• Şi nu uitaţi: pe cale, orice lucrare-i bună;
dar cine ia ştergarul, acela ia cunună! •

”Ștergarul„ de Costache Ioanid, poezia pe care o recit de 2 ani în ajunul Învierii Domnului. De această dată, am simțit-o mai mult ca nicicând.

La început mă gândeam că e ștergarul pe care nu-l mai vrea nimeni ... Acum, cred că e ștergarul care ne va înnoi pe toți: ca oameni, ca comunitate, ca duh. E ștergarul care așteaptă să fie lucrat: cu răbdare, cu blândețe, cu iubire pentru aproape, cu tărie și cu înfloriri de primăvară lăuntrică.

Desigur, avem multe teme pentru acasă, dar această lecție a smereniei, când Iisus le-a spălat picioarele apostolilor, este una dintre cele fundamentale.

Nimic nou. Adevăruri vechi cât lumea. Pe care le reînvățăm în fiecare zi. Sau nu.

Aurelia Obreja 


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
36

De ce să te fortezi să te rogi si să nu te rogi din mărinimie?

– Gheronda, nu am dragoste de rugăciune. – Încă nu ţi s-a încălzit inima şi rugăciunea nu se face dintr-o nevoie lăuntrică. Le faci pe toate sec, milităreşte. Cum îţi începi rugăciunea? – Încep, Gheronda, cu gândul că trebuie să mă rog pentru mine si pentru toţi. – Ah, ce ciudată mai eşti! La tine […]