Actualitate

Preotul Petru Gherbanovschi – acuzat de uneltire contra ordinii sociale

223

Petru Gherbanovschi s-a născut la 1 august 1900 în familia preotului Grigore şi a preotesei Elena Gherbanovschi din satul Dercăuţi, jud. Soroca. A fost botezat la 20 august în sfântul lăcaş din Dercăuţi de către preotul Constantin Bucătaru de la biserica din satul Visoca, avându-i naşi pe preotul Bucătaru şi pe Iuliania Braducean[1]. După absolvirea şcolii din localitate, a învăţat la Şcoala spirituală din Edineţ[2], apoi la Seminarul Teologic din Chişinău, pe care l-a absolvit în anul 1927[3]. În acelaşi an a fost hirotonit preot pe seama Bisericii ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Mihuleni (com. Rezina-târg), jud. Orhei[4].

În anul 1942, părintele Petru Gherbanovschi era preot la Biserica ”Sf. Nicolae” din Holercani, jud. Orhei. La data de 1 septembrie 1942 a fost transferat la Biserica “Sf. Nicolae” din Ciocâlteni, acelaşi judeţ[5]. În toamna anului 1943, părintele Petru era înscris în lista preoţilor care urmau să plece în Transnistria, pentru a face misionarism în cadrul Misiunii Ortodoxe din regiune[6].

Din cauza apropierii liniei frontului, în martie 1944, împreună cu alţi preoţi basarabeni, se refugiază peste Prut şi părintele Petru Gherbanovschi. În anul 1948 era slujitor la biserica din Seliştea Crucii, apoi la biserica Ciuperceni, jud. Dolj. La Ciuperceni, părintele a participat la răscoala celor 100 de ţărani împotriva colectivizării. La scurt timp au fost cu toţii arestaţi. Părintele Petru a fost încarcerat în Penitenciarul Ocnele Mari, unde se aflau întemniţaţi mulţi preoţi[7].

După eliberarea din închisoare, părintele Petru Gherbanovschi a slujit o perioada îndelungată la biserica din Valea Răii, parohia ”Intrarea în Biserică” din oraşul Ocnele Mari (în prezent parohia ”Troian” din Râmnicu Vâlcea). În anul 1966, părintele s-a pensionat, slujind în continuare ca preot ajutător la Biserica ”Buna-Vestire” din Râmnicu Vâlcea. Trece la Domnul la 16 iunie 1978, fiind înmormântat în cimitirul central din Râmnicu Vâlcea[8].

                                  Protoiereu Ioan Lisnic

[1]ANRM, F. 211, inv. 6, d. 283, f. 62.

[2]„Кишиневскiа Епархiальныя Въедомости” (KEB), еженедъльное изданie,  nr. 26, 1914,  p. 288.

[3]Revista „Luminătorul”, nr. 15, 1927, p. 1.

[4]Anuarul Arhiepiscopiei Chişinăului. Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1930, p. 103.

[5]„Buletinul Arhiepiscopiei Chişinăului”, nr. 5, 1942, p. 28.

[6]Idem, nr. 10, 1943, p. 24.

[7]Iancu Ana-Maria. Clerici basarabeni, refugiaţi în Arhiepiscopia Craiovei, victime ale regimului totalitar comunist. În: „Evenimente şi personalităţi marcante ale vieţii spirituale din spaţiul pruto-nistrean şi vecinătăţile lui din sec. XIX-XX”. Simpozion ştiinţific internaţional, Chişinău, Republica Moldova, 24-25 noiembrie 2017. Chişinău: Ed. CEP USM, 2017, p. 201.

[8]Ibidem, p. 201-202.


Articole Asemănătoare
70

Preotul Zosima Prodan – condamnat la moarte prin împușcare

Preotul Zosima Prodan s-a născut în anul 1882, în localitatea Lăbușna, raionul Codima, regiunea Odesa. În anii 30 ai secolului trecut era preot la Biserica“Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Podoliskoe, raionul Krasnoselie, regiunea Kostroma (Rusia)[1]. Biserica din Podoliskoe, construită în anul 1817, mai avea încă două altare, cu hramurile “Sf. Ier. Nicolae” și a “Sf. […]

Articole postate de același autor
92

Părintele Avacum şi Simbolul Credinței

Într-o vară, unul din cei mai bătrâni monahi de la Pecerska, paznicul Avacum, a anunțat în trapeză, după rugăciunile de seară, că nu va mai lăsa să intre în mănăstire neortodocși. Gata! Umblau prin mănăstire ba doamne (turiste) machiate, de mână cu bărbați atei, care duhneau de la o poștă a tutun, ba comuniști cu […]