În ziua sărbătoririi Acoperământului Maicii Domnului creştinii din Chişinău sărbătoresc hramul oraşului

2968
Potrivit tradiţiei creştine, fiecare biserică nou construită prin sfinţire primeşte un nume al unui sfânt sau al unui eveniment important din istoria mântuirii neamului omenesc. Acel sfânt devine patronul spiritual al lăcaşului sfânt şi totodată al localităţii date.

Astfel, sărbătoarea creştinească, numele căreia îl poartă biserica dintr-o localitate, este şi sărbătoarea creş­tinilor băştinaşi, sau cum este obişnuit a se spune la noi – Hramul oraşului sau al satului (Hram, din slav. – lăcaş sfânt, biserică, templu). Această sărbătoare dă prilej de a cin­sti şi a înălţa rugăciuni în comun sfântului care este ocrotitor al lăcaşului şi al localităţii date, pentru ca el să mijlocească în faţa Bunului Dumnezeu pentru a trimite credin­cioşilor binecuvântare şi harul Său cel dumnezeiesc. Şi aşa ar trebui să fie ca hramul localităţii să fie serbat odată cu hramul lăcaşului sfânt. Unde sunt două sau mai multe biseri­ci, conform vechii tradiţii, hramul lo­calităţii este serbat în aceeaşi zi cu hramul celei mai vechi biserici din localitate.

La începutul sec. al XX-lea în Chişinău existau 15 biserici şi 17 paraclise, dintre care numai două paraclise – cel al orfelinatului de băieţi „Regina Maria” şi cel al azilu­lui de bătrâni, construite mai recent – purtau hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Cât priveşte hra­mul sau ziua oraşului Chişinău, acesta a fost stabilit la sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului din mai multe motive: Chişinăul, ca aşezare a fost atestat la început de octombrie (1436), în preajma sărbă­torii Acoperământul Maicii Dom­nului; unul din cele trei hramuri ale Catedralei „Naşterea Domnului”, la fel, este sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului. Alt motiv, care ne dă prilejul de a serba hramul ora­şului la această sărbătoare, este legat de un eveniment spiritual din viaţa chişinăuienilor.

În fiecare an la 14 octombrie, zi­ua sărbătoririi Acoperământului Maicii Domnului, în procesiune solemnă era adusă la Chişinău Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ. Era întâmpinată la mar­ginea oraşului de către clerici, au­torităţi şi localnici, apoi cu cântări şi rugăciuni era adusă în Catedrala Ar­hiepiscopală. În faţa Sfintei Icoane se înălţau rugăciuni, ca prin mijlo­cirea Născătoarei de Dumnezeu iubitul ei Fiu, Iisus Hristos, să dă­ruiască Chişinăului şi întregii ţări harul dumnezeiesc. 

 
                                               Protoiereu Ioan Lisnic

Articole Asemănătoare
1905

A fost instalată Cupola centrală și Crucea pe biserica „Sf. Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” de pe teritoriul Centrului de Plasament „Preafericitul Iosif” din Chișinău

Vineri, 5 octombrie 2018, Preasfințitul Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, aflând-se în incinta Centrului de Plasament „Preafericitul Iosif” din Municipiul Chișinău, a cărui director și este, a binecuvântat lucrările de instalare a cupolei principale a bisericii „Sfintele Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din incinta acestui Centru. Mai apoi, ierarhul a sfințit […]

Articole postate de același autor
1683

Prima întrunire a preoților Vicariatului de Soroca în anul 2017

Astăzi, 22 februarie 2017, cu binecuvîntarea Înaltpreasfințitului VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, Preasfințitul IOAN, episcop de Soroca, a convocat preoții Vicariatului de Soroca pentru prima şedință ordinară din acest an. Adunarea s-a desfășurat în biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Rublenița, raionul Soroca. În dimineața zilei, episcopul vicar a fost întâmpinat de […]