Poetul național Mihai Eminescu comemorat la București la împlinirea a 132 de ani de la mutarea la cele veșnice

341

La împlinirea a 132 de ani de la mutarea la cele veșnice, poetul național Mihai Eminescu a fost pomenit marți, 15 iunie 2021, și la București. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit o slujbă de pomenire la mormântul poetului din cimitirul Șerban Vodă (Bellu) din București, iar Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit slujba Parastasului la Catedrala Patriarhală.

În dimineața zilei de marți, la mormântul străjuit de un tei înmiresmat, simbol al lui Mihai Eminescu, numeroși iubitori de cultură au venit să aducă un omagiu marelui poet, mult iubit de românii de pretutindeni.

După rostirea unor alocuțiuni și poezii scrise în cinstea lui Mihai Eminescu, dar și a unor capodopere ale acestuia de către cei prezenți, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit o slujbă de pomenire, înconjurat de un sobor de preoți din cadrul Administrației cimitirelor din București, din care a făcut parte și părintele Ginel Aurelian Ivan, consilier eparhial la Sectorul cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a subliniat legătura profundă a poetului Mihai Eminescu cu Biserica, evidențiind vizitele acestuia la mătușile sale, monahii la Mănăstirea Agafton din ținutul Botoșanilor, care au avut un rol deosebit în formarea lui intelectuală. „Este foarte cunoscut faptul că s‑a născut dintr‑o familie foarte evlavioasă. Mama sa, Raluca, s‑a născut într‑o familie de 9 copii, dintre care 6 au devenit călugări. Mihai Eminescu a fost foarte apropiat de mătușile sale de la Mănăstirea Agafton, care au jucat un rol important în formarea intelectuală și spirituală a poetului. (…) Sunt cunoscute vizitele lui la mătușile sale de la această mănăstire, unde a participat la Sfânta Liturghie, la slujbele de seară, auzind o mulțime de istorisiri duhovnicești, dar și povestiri din cultura populară a neamului nostru. Aici a auzit povestea «Călin», pe care a transformat‑o în celebrul poem «Călin (file din poveste)». La această mănăstire el a avut o relație filială cu mătușile sale, cu Olimpiada - care s‑a ocupat personal de formarea nepotului ei, dar a avut o legătură specială și cu maica Fevronia, care a participat la botezul său. Ea s‑a simțit, prin participarea la această slujbă, datoare de formarea sufletească a poetului. El a purtat tot restul vieții sale nu doar amintirea Agaftonului, nu doar frumusețile codrilor Botoșanilor, ci și o mulțime de cărți bisericești”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

La final, toți cei prezenți au intonat imnul „Lumină lină”, cântare iubită de marele poet.

În aceeași zi, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit o slujbă de pomenire la Catedrala Patriarhală din București, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit despre genialitatea și sensibilitatea marelui poet. „Mihai Eminescu este un spirit de sinteză al sufletului românesc dintotdeauna, un om erudit, dar cu o sensibilitate extraordinară și, în același timp, cu o inteligență de geniu. (…) Dacă ne gândim la sufletul său sensibil, ne gândim și la revelația pe care o are față de Maica Preacurată, care este icoana Bisericii. Mihai Eminescu o vede pe Maica Domnului ca pe o împărăteasă, iar Biserica a fost numită de acest poet, care a avut o înțelegere dincolo de granițele contemporane, ca pe o adevărată maică a neamului românesc. (…) Cuvintele și poeziile lui Mihai Eminescu grăiesc foarte mult despre istoria și sensibilitatea noastră, despre spiritul nostru poetic de observație. De acolo, de la «lacul codrilor albastru încărcat cu flori de nufăr», iată, călătorim pretutindeni cu această poezie și sensibilitate deosebită pe care Eminescu a arătat‑o. A fost un om plin de cultură, creativitate și plin de iubire”, a explicat Episcopul‑vicar patriarhal.

La final, psalții Catedralei Patriarhale au interpretat în stil psaltic bisericesc poeziile „Răsari asupra mea” și „Rugăciune”, creații eminesciene puse pe note de părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhal.

Sursa: ziarullumina.ro


Articole postate de același autor
290

Învierea Domnului după gratii

Chiar și în detenție, atmosfera Sfintelor Sărbători Pascale a fost resimțită de către persoanele private de libertate, care au fost implicate în activități de pregătire, menite să nutrească, să păstreze, să promoveze valorile și tradițiile spirituale. Preoții capelani au ținut slujbe în locașurile sfinte aflate în incinta instituțiilor penitenciare, fiind difuzate prin intermediul boxelor persoanele […]