Iubiţi întru Hristos fraţi şi surori
Prin Mila și Harul lui Dumnezeu, am ajuns din nou într-o perioadă foarte folositoare pentru suflet şi plină de bucurie duhovnicească, perioada sfântă a Postului Mare.
Cuviosul Paisie Aghioritul spune: „Dacă am cunoaște cu adevărat folosul și importanța postului, nu am dori să se mai sfârșească. Și această dragoste față de post o vedem în viețile multor sfinți.” De aceea, prin grija arhierească și dragostea părintească ce v-o port, în cele spre mântuirea sufletului, vin, ca și-n celelalte posturi, c-un cuvânt de îndemn creștinesc, cules din învățăturile Sfinților Părinți, cu referire la importanța și folosul postului, ca să fiți cu mai multă dragoste față de Marele Post.
Din Tradiția bisericească cunoaștem că Postul Mare îl ținem în amintirea celor 40 de zile pe care Hristos le-a postit după Botezul Său. Iar Sfântul Nicolai Velimirovici spune: „Hristos a postit după Botez arătându-ne că toți cei botezați trebuie să postească”. Dar cu toate acestea, mulți creștini neglijează postul. Acest fapt este constatat nu doar de noi, ci încă Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: ,,Mulţi creştini, nedînd o prea mare importanţă postului, îl ţin fără tragere de inima sau nu îl ţin deloc. Şi totuşi, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău, căci nu este înfricoşător pentru noi, ci pentru diavoli”.
Dumnezeu prin glasul Sfinţilor Părinţi vorbindu-ne despre folosul postului, ne îndeamnă în multe chipuri să ţinem cu multă râvnă sfintele posturi. În această privinţă foarte lămurit ne povățuiește Sfântul Simion Noul Teolog: ,,Nu falsifica postul ca să nu păţeşti ce păţesc cîrciumarii. Dacă ei sunt pedepsiţi cînd pun apă în vin, cum vei scăpa oare nepedepsit tu, care falsifici asprimea postului prin mîncăruri de post pregătite cu multa sofisticare. Nu huli postul, spunînd că te îmbolnăveşte! Dimpotrivă, postul îţi dă sănătate!”.
Astăzi poate mai mult ca niciodată, chiar şi printre creştini, postul este înţeles greşit. Abţinerea de la mâncare prin: regimuri medicale, diete sportive, sau altele de acest fel, nu au nimic comun cu postul propriu-zis, căci postul, în înţelesul său corect, este un act religios, astfel, nu orice abţinere de la unele bucate poate fi socotită perioadă de post.
Și e bine să ştim că nu orice post este primit de Dumnezeu. Sfântul Vasile cel Mare, de exemplu, vorbind despre post spune: ,,Adevăratul post este înfrânarea limbii, depărtarea de mânie, despărțirea de pofte, de clevetire, de minciună și de jurământ strâmb”. De asemenea şi sfântul Teodor Studitul spune: ,,Adevăratul post este depărtarea de orice rău”. În această privinţă şi Gura cea de Aur a Ortodoxiei, Ioan Patriarhul Constantinopolului, ne îndeamnă astfel: ,,Cînd postim, nu ajunge să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte. Există şi primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de bucate, dar nu ne ţinem departe de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, dar ne uităm la lucruri ruşinoase. În felul acesta, pierdem folosul postului.” Mai nou și părintele Arsenie Boca spunea: „Zici că postești nemâncând carne de porc, dar de ce mănânci carne de om, judecându-l și vorbindu-l de rău pe aproapele tău?”
Închei acest îndemn părintesc cu nădejdea că, întăriţi fiind de Harul lui Dumnezeu, ne vom nevoi cât mai creştineşte, să postim după aceste povețe ale Sfinților Părinți. Și, nu doar postind, ci să facem milostenie cu dragoste și să ne rugăm sîrguincios, deoarece și Sfântul Antonie cel Mare zice: „Postul ca să ajungă la Dumnezeu, trebuie să aibă aceste două aripi: milostenia și rugăciunea”. Să ne străduim, totodată, să fregventăm cât mai des Sfintele Biserici, să îndrăgim sfintele slujbe şi toată osteneala noastră duhovnicească să o încununăm cu primirea prin împărtăşanie a Trupului şi Sângelui Mîntuitorului Hristos. Dacă vom face toate acestea, nădăjduim că sufletul nostru se va bucura de multe binecuvântări cerești și mai cu seamă va fi învăluit la Sfânta și Marea Sărbătoare a Paștelui de Lumina Învierii lui Hristos, care va îndepărta „întunericul patimilor, toată răutatea și urma păcatului”. Astfel, începând călătoria duhovnicească a Sfântului Post, să avem privirea sufletului ațintită spre Hristos, Cel care ne va întări în nevoință și, tot El ne va răsplăti cu sfinte bucurii la Sfânta și Luminoasa Sărbătoare a Învierii.
Cu arhierești binecuvântări și dragoste părintească,
+PETRU
Episcop de Ungheni și Nisporeni
