Judecarea aproapelui este direct legată de orgoliu și egoism: cei ce-i judecă pe alții se consideră în general superiori altora, asemeni unui centru de referință care-și impune propriile idei, comportamnete ca fiind niște legi pentru ceilalți.
Judecarea aproapelui este o patimă care trebuie să ne înfricoșeze precum ciuma, este o patimă extrem de negativă, mai periculoasă fiind originea sa decât consecințele pe care le are.
Așadar judecarea aproapelui este o patimă ce nesocotește porunca iubirii de aproape, iar cel ce ne împinge de fiecare dată s-o încălcăm nu este altcineva decât vrăjmașul. O asemenea nesocotire survine de obicei mai ales din cauza uitării de Dumnezeu și a lipsei de rugăciune.
De altfel, judecarea aproapelui ne împiedică să primim de la Dumnezeu ceea ce-I cerem noi prin rugăciunile noastre. În plus este un păcat a cărui consecință se întoarce adesea împotriva noastră, aducându-ne necazuri pe plan social, personal, dar mai grav de atât, pe plan duhovnicesc.
În fața ispitei, inevitabile, judecarea aproapelui trebuie să ne amintească că legea completă se rezumă la iubirea de Dumnezeu și la iubirea aproapelui nostru.
Patimile sexuale
Patimile legate de sexualitate, în ochii starețului Serghei sunt o povară foarte grea pentru că sunt sursa păcatelor ce duc la ‹‹crime împotriva altei persoane›› dar mai mult de atât duc la ‹‹crime împotriva sinelui, împotriva propriei persoane››.
În realitate, patimile sexuale sunt instrumente ce produc plăceri dăunătoare sinelui dar și aproapelui. Acest fapt nu ne face decât să ignorăm dimensiunea duhovnicească a sinelui și a aproapelui nostru, păcătuind simultan împotriva lui Dumnezeu, după a cărui chip și asemănare suntem creați.
Prin urmare, patima sexuală este direct legată de orgoliu și egoism, lipsa iubirii de Dumnezeu, de aproape și de sine însuși.
Extras din cartea lui Jean-Claude Larchet ’’ Starețul Serghei’’
Sursa:
http://www.egliserusse.eu/blogdiscussion/Le-jugement-du-prochain-et-les-passions-sexuelles_a4866.html
traducere şi adaptare Victoria Botnari
