Din necredinţă deznădăjduim

2477

E o cale foarte complexă procesul ăsta de ieşire din deznădejde. El cere smerenie şi cere credinţă. Din necredinţă deznădăjduim. Nu-L credem pe Dumnezeu, care zice: „Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară, cel ce cheamă Numele Meu se va mântui, n-am venit în lume pentru cei drepţi, ci pentru cei păcătoşi”. Nu-L credem. Dar când vine diavolul şi zice: „Nu te vei mântui că ai făcut cutare şi cutare treabă! Dumnezeu nu te mai iubeşte”, îndată îl credem.

Aşa că este nevoie de credinţă. Să primim iertarea lui Dumnezeu, pur si simplu, în spovedanie. Ne-am spovedit neputinţa noastră. Care-i pricina deznădejdii voastre? Vreun păcat? Nu este nici un păcat care să biruiască iubirea de oameni a lui Dumnezeu.

Ieromonah Savatie Baștovoi, A iubi înseamnă a ierta, ediția a II-a, Editura Cathisma, București, 2006, p. 106-107


Articole Asemănătoare
3077

Un profesor ateu primește o lecție de viață de la un elev!

Într-o sală de clasă a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie. – Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie.  Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare. – Esti crestin, nu-i asa, fiule? – Da dle, spune studentul. – […]

Articole postate de același autor
4896

Câtă durere ai cunoscut în inima ta, atâta har poți să primești în ea

Părinte, vă rugăm să aprofundați cuvântul: „Unde s-a înmulțit păcatul, a prisosit harul”. Păcatul este multă suferință, păcatul sapă în sufletul nostru ca un tractor, până-l răvășește. Suferința păcatului sapă, nu atât păcatul, cât durerea păcatului. Ei, cu cât este mai adâncă durerea, mai mare fântâna se face, cu atât mai mult har încape în […]