Voi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu (Luca 16, 15)
În Duminica Vameșului și a Fariseului, a liturghisit la Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnulului” din Capitală.
Enoriașii uniți în cuget şi gândire cu Arhiereul, au adus laudă Domnului pentru binefacerile cele cereşti şi pentru neţărmuita Sa milostivire, iar la final, binecredincioasa adunare a rostit „Tatăl nostru”, cu nădejde şi împăcare duhovnicească.
Creştinii Ortodocşi se vor afla începând cu Duminica Vameșului și Fariseului în perioada liturgică a Triodului care ţine de la Duminica Vameşului şi Fariseului şi până în Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10 săptămâni.
Referitor la această Duminică în sinaxarul din Triod se spune:
„Cea dintâi dintre aceste sărbători ne înfăţişează pilda Vameşului şi a Fariseului. Această săptămână se mai numeşte şi vestitoare. În adevăr, după cum cei care vor să meargă la război sunt vestiţi mai dinainte de generali despre timpul când va începe lupta, ca să-şi curăţească şi să-şi ascută săbiile, ca să-şi cerceteze bine toate celelalte arme, ca să îndepărteze orice piedică, spre a se arunca cu râvnă în luptă şi spre a-şi lua cele de trebuinţă; de multe ori, înainte de luptă, li se ţin ostaşilor cuvântări, li se spun povestiri şi pilde ca să înflăcăreze sufletele lor şi să îndepărteze de la ei lenea, trândăvia, frica şi orice altă primejdie; tot astfel şi Sfinţii Părinţi vestesc mai dinainte, ca printr-o trâmbiţă, lupta ce o vom da prin post împotriva diavolului, spre a curăţi păcatul care a pus stăpânire mai dinainte pe sufletele noastre şi care s-a prefăcut în venin din pricina timpului îndelungat de când ne stăpâneşte; mai mult încă, să ne sârguim să dobândim faptele bune pe care nu le avem şi, întrarmându-ne cum se cuvine, să mergem pregătiţi spre nevoinţele postului.
Aşadar, pentru că cea dintâi armă pentru dobândirea virtuţii este pocăinţa şi smerenia, iar cea mai mare piedică, mândria sau îngâmfarea, Sfinţii Părinţi ne înfăţişează în cea dintâi sărbătoare a Triodului această pildă vrednică de credinţă din dumnezeiasca Evanghelie. Prin fariseu ne îndeamnă să ne ferim de păcatul mândriei sau al îngâmfării; iar prin vameş ne îndeamnă să ne însuşim smerenia şi pocăinţa, virtuţi potrivnice acestui păcat. Cel dintâi şi cel mai rău dintre păcate este mândria sau îngâmfarea. Din pricina mândriei a căzut diavolul din cer; mai înainte era şi se numea luceafăr luminos; din pricina ei este şi se numeşte întuneric. Tot din pricina acestui păcat a fost alungat şi Adam, începătorul neamului omenesc, din desfătarea raiului.
Prin această pildă ne îndeamnă Sfinţii Părinţi să nu ne mândrim cu faptele noastre bune, să nu defăimăm pe aproapele, ci să fim totdeauna smeriţi. Căci Domnul celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har. Şi este mai bine ca să se întoarcă cel păcătos decât să se mândrească cel care face fapte bune. Vă spun vouă, zice Domnul, că s-a coborât vameşul mai îndreptat decât fariseul. Aşadar pilda aceasta ne arată că nimeni nu trebuie să se mândrească, chiar dacă face fapte bune; dimpotrivă, să se smerească şi să se roage din suflet lui Dumnezeu, chiar dacă ar fi căzut în cele mai mari păcate. Făcând aşa, nu este departe de mântuire. Vameş este omul care ia de la ocârmuire dreptul de a lua vamă; el cumpără acest drept cu multă nedreptate şi pentru aceea ia de la oameni vamă mai mare decât se cuvine. Fariseu este omul care se socoteşte desăvârşit în toate, depăşind pe ceilalţi oameni prin ştiinţa sa. Saducheul, care-şi are numele de la un oarecare Sadochic, este omul care se crede drept, căci sedec înseamnă dreptate. La evrei erau trei secte: eseienii, fariseii şi saducheii; aceştia din urmă nu credeau în înviere, în îngeri şi în Duhul Sfânt.
sursa mitropolia.md
