În Duminica a IV-a după Cincizecime PS Siluan, Episcop de Orhei, a liturghisit la Catedrala mitropolitană din Chișinău

131

„Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că Se face răsplătitor celor care Îl caută.” (Evrei 11, 6)

În Duminica a IV-a după Cincizecime (a Vindecării slugii sutașului), cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan, a săvârşit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău.  Preasfinței Sale i-a coliturghisit soborul de slujitori ai Catedralei.

Domnul Hristos a vindecat în multe chipuri: uneori, făcând tină din scuipat și punând pe ochii orbului; alteori atingându-Se de cei bolnavi. Parabola evanghelică din această Duminică ne vorbește despre vindecarea slugii sutașului după credința acestuia, doar prin puterea cuvântului. Prin aceasta nu doar arată că puterea tămăduirii este mai presus de orice bariere, ci vădește celorlalți că această credință a sutașului era o credință pe care Însuși Duhul Sfânt i-o inspiră. Era o credință care vădea inima lui curată prin care a putut să lucreze Duhul Sfânt și să-i ­descopere această putere a lui Dumnezeu. Și Mântuitorul se miră spunând: „Adevărat grăiesc vouă. La nimeni din Israel n-am găsit atâta credință”.

Credinţa este legătura vie cu Dumnezeu, clădirea relaţiei personale cu Dumnezeu. La aceasta suntem îndemnați fiecare dintre noi. „Ce sens are să cunosc lucruri despre Dumnezeu, dar să nu-L trăiesc pe Dumnezeu? Ce însemnătate are că eu cunosc deplina acrivie a dogmelor, dacă inima mea nu trăieşte prezenţa Lui? Credinţa este aceasta: să trăiesc prezenţa lui Dumnezeu ascultând de cuvântul Domnului şi de strigătul Bisericii: „Voiesc ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină” pentru fiecare rob, pentru fiecare păcătos”, ne spune părintele Varnava Iankos.

Sutaşul roman era păgân, închinător la idoli şi totuşi a fost capabil de mărturisirea unei credinţe care nu a fost întâlnită în Israel (Mt. 8,10). Evanghelia îl prezintă pe sutaș drept un om capabil de compasiune, de renunţare pentru altul. Mai mult, ne este prezentată imaginea omului rugător pentru alţii şi a omului care mărturiseşte credinţa în puterea vindecătoare a lui Hristos. De unde izvorăște credinţa cea mare a sutaşului? Din faptul că se raportează la Hristos ca la Cuvântul vieţii, nu ca la un tămăduitor care are nevoie pentru a vindeca de atingerea trupului bolnav. Sutaşul face apel la puterea tămăduitoare a Cuvântului prin puterea credinţei unite cu rugăciunea. Și Dumnezeu îi răspunde: „Du-te, fie ţie după cum ai crezut!”.

Să urmăm exemplul sutaşului, pentru că întotdeauna Dumnezeu ne arată că nimic pe lume nu preţuieşte mai mult decât credinţa sfântă a unui om care crede cu adevărat!

Sursa: manastireacurchi.md


Articole postate de același autor
491

„Să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu”(II Cor. 1, 9). În Duminica a XVIII-a după Cincizecime PS Siluan, Episcopul Orheiului, a liturghisit la Catedrala Mitropolitană din Chișinău

„Să nu uite nimeni că este al lui Dumnezeu cu sufletul şi cu trupul, că depinde de Acela în toate clipele vieţii şi în toate cerinţele sufletului şi trupului. De aceea să se îndrepte către Dumnezeu ori de câte ori sufletul şi trupul simt o anumită nevoie…” (Sfântul Ioan de Kronstadt) În Duminica XVIII-adupă Cincizecime, […]