Actualitate

Hristos a Înviat în toți

4496
Am ajuns, iar, în mare, La peștii răpitori, Cu drapelul credinței. Să mă vadă smerită, Renăscută, după Învierile Din inima lor. Să le fiu acoperământ De la rănile nopților Când îi visam iar, casa mea. M-au întrebat cât de frumoasă Ne este viața șchiopătând Până la această dreptate. Am atins a scrie cum toți peștii S-au dezbrăcat de înstrăinare, Luminând credință în mare... Diana Ciugureanu-Zlatan

Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole postate de același autor
110

Pe cât poţi, să umbli smerit

Când cineva face ceva cu smerenie şi cu dragoste şi nu i se apreciază acest lucru, se poate să fie cuprins de o nemulţumire. E omeneşte – desigur, nu pentru că ar fi corect acest lucru, dar atunci există şi unele circumstanţe atenuante. Grav este însă atunci când pretinde recunoaşterea; căci acest lucru are în […]