Hristos a Înviat în toți

152
Am ajuns, iar, în mare, La peștii răpitori, Cu drapelul credinței. Să mă vadă smerită, Renăscută, după Învierile Din inima lor. Să le fiu acoperământ De la rănile nopților Când îi visam iar, casa mea. M-au întrebat cât de frumoasă Ne este viața șchiopătând Până la această dreptate. Am atins a scrie cum toți peștii S-au dezbrăcat de înstrăinare, Luminând credință în mare... Diana Ciugureanu-Zlatan

Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole postate de același autor
247

Cel ce iubește puțin, dă puțin; cel ce iubește mai mult, dă mai mult

Capătul virtuții este iubirea lui Dumnezeu, care este desăvârșită și absolută. Când sufletul nostru este mistuit de dorul dumnezeiesc, atunci buna-pătimire a trupului se veștejește. Dumnezeiescul dor biruiește orice durere, și astfel orice durere se preface în iubire a lui Hristos. Iubiți-L pe Hristos și vă va iubi și El. Toate durerile vor trece, vor […]