„Fiţi voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este!” Duminica Tuturor Sfinţilor la Mănăstirea Curchi

129

„Lucru cel mai de vârf al Scripturii se află în cuvintele: „Vrei să fii desăvârșit?” Restul e istorie, sfaturi, tactici, îndemnuri, legi.” (Sfântul Vasile cel Mare)

În Duminica a I-a după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor), Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

Toți suntem chemați la sfințenie! Porunca se află în textul sfânt: „Fiți sfinți!” (1 Petru 1, 16; Levitic 11, 44). Iar Mântuitorul ne îndeamnă: „Drept aceea, fiţi voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este!” (Mt 5, 48). A fi desăvârșit înseamnă a fi sfânt.

Noţiunea de sfinţenie nu este una umanistă sau moralistă, ci teologică. Sfinţi sunt cei care s-au tămăduit duhovniceşte, cei care, după curăţirea inimii, au ajuns la luminarea minţii şi la îndumnezeire. Aceştia sunt adevăratele mădulare, lucrătoare, ale Trupului lui Hristos.

„Există azi concepţia că, dacă cineva este om bun, respectă legea şi celelalte, atunci automat este și bun creştin, candidat la sfinţenie. Numai cine are o concepţie moralistă despre sfinţenie poate să vadă lucrurile așa. În teologia patristică, însă, există un alt punct de vedere. Cel care s-a tămăduit, acela este Sfânt. Pentru că Sfânt înseamnă, în tradiţia patristică, un om tămăduit şi nimic mai mult; înseamnă cel care a trecut prin curăţire și a ajuns la luminare şi de la luminare a trecut la îndumnezeire. S-a tămăduit şi, prin urmare, este Sfânt”, explică ÎPS Hierotheos Vlachos.

Iar Sfântul Simeon Noul Teolog ne îndeamnă: Să nu dispreţuim mântuirea noastră şi să nu ne îndreptăţim păcatele prin diferite pricini, spunând că în timpurile de azi nimeni nu mai poate ajunge la sfinţenie. Totul este posibil acum, ca şi în vechime, şi nu numai voinţa singură ne poate urca la acele înălţimi. Să pregătim voinţa. Dumnezeu este gata să ne îndumnezeiască, dar numai cu consimţământul nostru şi nu contra voinţei noastre. Iar noi fugim ca nişte laşi, respingând această fericire.

Toți sfinții au fost și sunt oameni ai smereniei, bunătăţii şi milostivirii. Să nu credem că sfințenia este o cale a celor aleși, este o alegere de a fi cu Dumnezeu, de a trăi cu și întru El. Sfinții ne prezintă această cale de a fi cu Hristos prin simplitatea vieții lor, prin dragostea față de aproapele, prin lupta cu păcatul până la sânge, mărturisind prin viața lor împlinirea cuvântului Domnului nostru Iisus Hristos. Un fragment din Epistola către Evrei ne îndeamnă în acest sens: „Să dăm la o parte orice piedică și păcatul, care ne ține așa de strâns, și să alergăm cu stăruință în lupta care ne stă înainte” (12, 1).

„Îndrăzniţi! Eu am biruit lumea!” (In. 16, 33)

Sursa: manastireacurchi.md


Articole postate de același autor
134

Duminica I după Cincizecime, a Tuturor Sfinților, la Mănăstirea Zăbriceni

În prima Duminică după Cincizecime, a Tuturor Sfinţilor, nevoitorii mănăstirii „Nașterea Domnului”, Zăbriceni, împreună cu Preacuviosul părintele stareț, Arhimandritul Damian (Burlacu) și mai mulți pelerini și închinători au primit cu multă bucurie duhovnicească vizita Prea Sfințitului Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni, care, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat aici Sfînta […]