Se povesteşte că un diavol era foarte îngrijorat pentru că un om, pe care îl avea în primire ca să-l pregătească pentru iad, începuse să meargă la biserică.
Atunci diavolul i-a scris o scrisoare lui Satan cel Mare, întrebându-l ce să facă. Acesta i-a răspuns să nu se neliniştească, dar să se ţină mereu de omul lui. Chiar şi în biserică.
„Fă-l să se preocupe de lucruri mărunte”, l-a sfătuit Satan cel Mare. „Fă-l să gândească, de pildă, că paraclisierul e un făţarnic, că epitropul e un hoţ, că unul are pantofii scâlciaţi, că vreo doamnă e îmbrăcată cam excentric, că preotul n-are voce frumoasă, şi aşa mai departe. Stai de vorbă cu el tot timpul, prin gânduri, fă-l să se plictisească. În felul acesta nu se va mai concentra la rugăciune şi nu se va folosi cu nimic de la slujbă…
Noi avem mulţi din ăştia prin biserici. Ba mai mult, ei se cred bisericoşi şi îi privesc de sus pe cei care nu vin la biserică… Aşa că stai liniştit şi lucrează precum ţi-am zis, că o să avem roadă bogată… Periculoşi pentru noi sunt cei care vin de dimineaţă la biserică, îmbrăcaţi cuviincios, şi îşi plâng păcatele, care trăiesc slujba şi stau smeriţi pe locul lor, care se hotărăsc să se îndrepte. Pe ăştia însuşi Hristos şi Maica Sa îi acoperă şi nu te poţi apropia de ei. Noi să ne ocupăm de ceilalţi, aşa cum ţi-am spus”.
sursa popasduhovnicesc.ro
