Actualitate

Dumnezeu pedepseşte răutatea noastră

551

Doi bătrâni, un soţ şi soţia sa, s-au îmbolnăvit de o boală foarte grea. Zăceau amândoi în pat, ducând boala fără să crâcnească. Într-o zi, însă, venind să îi spovedească şi să îi împărtăşească, aşa cum făcea în fiecare lună, înainte să sune la uşă, părintele îl auzi pe bărbat înjurând şi blestemând.

– Ce s-a întâmplat cu el, cum de s-a schimbat aşa?

– Părinte, acum câteva zile ne-am certat rău. După ce ne-am certat, boala fiecăruia a devenit mai greu de suportat. Eu mi-am dat seama că

Dumnezeu pedepseşte răutatea noastră şi am vrut să facem pace. Dar el nu a vrut să mă ierte. Şi de atunci nu mai poate suporta durerile. Pe mine durerile m-au lăsat.

– Până nu vrea să vă iertaţi unul pe altul nu îl pot împărtăşi, şi nici dezlegare de păcate nu îi pot da. Dacă el crede că e mai important să ţină supărarea, să ştie că, dacă nu te iartă pe tine, nu va fi nici el iertat de Dumnezeu.

Din Patericul Mirenilor, Pilde pentru secolul XXI, Editat de Editura Egumeniţa. Galaţi. 2004


Articole Asemănătoare
607

Doamne, învaţă-mă să iubesc!

De fiecare dată când mi se întâmplă ceva rău, o nereuşită, cad într-o depresie şi am impresia că urăsc pe toată lumea. Ce să fac să nu mai am sentimentul acesta? – Cineva spune: „Mă urăsc pe mine”, altcineva zice: „Urăsc pe toată lumea”… Ura este un sentiment nevino­vat în sine, dar este simptomul unei […]

Articole postate de același autor
4037

Nu face nimic care să-l rănească pe celălalt

-Părinte, eu de la vară plec la mănăstire (de tot). – Sper să nu vină sfârşitul aşa de repede! – Cum pot să le spun părinţilor mei acest lucru, având în vedere că mai am o soră la mănăstire şi că părinţii mei sunt cu totul împotrivă, mai ales mama mea, de care mă tem […]