De ce se luptă permanent în noi binele cu răul?
În viața aceasta, o viață a încercărilor și a luptelor, creștinul se află mereu între două tendințe: între bine și rău, între ispitirea și necazurile pricinuite de vrăjmași, și liniștirea și ajutorul de la Dumnezeu. Parcă ar avea loc un fel de întrecere între Dreptul, Sfântul și Multmilostivul Dumnezeu și răul, vicleanul și ucigașul vrăjmaș.
Omul se află când sub influența vrăjmașilor, când sub influența harului lui Dumnezeu.
Dușmanii atrag în toate posibilele greșeli și păcate, iar Dumnezeu îi miluiește pe păcătoșii care se pocăiesc, curăță, sfințește, îndreptează, liniștește, înnoiește și întărește. Această competiție și victorie a harului asupra păcatului are loc mai ales în timpul Sfintei Liturghii – această jertfă minunată împăciuitoare și sfințitoare a lui Dumnezeu, a milostivirii față de lume, jertfa de laudă.
(Sfântul Ioan de Kronstadt, Cum ne mântuiește Dumnezeu. Sfaturi de urmat pentru toată vremea, traducere din limba rusă de Corina-Alexandra Toader, Editura Sophia, București, 2012, pp. 31-32)
