Actualitate

Cum sa ne alegem duhovnicul si sa avem o relaţie vie cu el ?

609

Duhovnicul nu se alege asa pur si simplu ca am auzit de la vecina, ca nu stiu care preot ar fi mai cumsecade si nu da canoane. Pentru a ne gasi un duhovnic bun, trebuie sa ne rugam la Maica Domnului si la Bunul Dumnezeu sa-l gasim. Apoi, duhovnicul, este bine sa fie din Biserica la care mergem in fiecare Duminica, pentru a-i asculta cuvantul si a fi cat mai aproape de invataturile sale. La duhovnicul nostru trebuie sa mergem cu sufletul deschis si cu toata sinceritatea. Mirenii, la rândul lor, nu realizează faptul că este esenţial să aiba un Părinte care sa ne ajute ca sa avem o relatie cit mai apropiata cu Tatăl cel Ceresc. Iar toate acestea se întâmplă într-o lume care are nevoie mai mult ca niciodată de ajutorul duhovnicului, omul lui Dumnezeu.

Fara duhovnic, suntem morti sufleteste. Greutatea pacatelor apasa foarte tare si daca nu mergem sa ne marturisim pacatele duhovnicului, nu avem nici odihna si nici liniste, caci pacatele imbolnavesc nu numai trupul ci si sufletul. De cele mai multe ori sufletele bolnave se gasesc in trupuri bolnave.

Un preot bun este cel care poate si trebuie să ne călăuzească catre Dumnezeu în jungla lumii noastre, unde de multe ori domina nelinistea si haosul, mai mult decât oricine altcineva, poate să răspundă năzuinţelor celor mai tainice ale sufletului nostru.

Duhovnicul este cel care te ascultă cu răbdare şi te înţelege pentru că te iubeşte, te înţelege fără să te judece, compătimeşte cu tine şi te încurajează. Duhovnicul este cel care te sfătuieşte după cuvântul pe care îl primeşte de la Domnul, si isi poartă crestinii în gând așa cum mama îşi poartă în gând copilul, mai ales atunci când simte că acesta ar fi primejduit de vreun necaz. Credem că aceasta este cu adevărat soluţia la toate durerile şi necazurile lumii noastre, la lipsa de sens, depresia şi deznădejdea care pun stăpânire pe noi: să căutăm să descoperim şi să trăim o relaţie vie şi permanentă cu duhovnicul, o relaţie de filiaţie şi rugăciune, prin care putem căpăta dreptul de membru al familiei lui Hristos care este Biserica sa cea dreptmaritoare.

 

 Adaptat dupa Gheorghe Fecioru, Revista Familia Ortodoxa nr. 93/Octombrie 2016

 

 

 


Articole Asemănătoare
5183

Puterea rugăciunii pentru alţii

Era odată pe stradă o bătrână care cersea – se vedea că nu mai cersise, dar de o conditie morală foarte bună. Stătea, asa, îngrămădită cu rusine, îsi pusese o iconită în fată si nu zicea nimic. M-am apropiat de ea si am întrebat-o: „Ati primit ceva?”. Zice: „Nu”. I-am zis: „Tot stati degeaba aici… […]

Articole postate de același autor
17005

Dacă dăm milostenie doar ca să avem conştiinţa împăcată, atunci ne păcălim singuri

Adunaţi în jurul bisericilor şi mănăstirilor, în zonele cu trafic intens, la metrou, în pasaje sau pieţe, cerşetorii zilelor noastre se deosebesc de cei de odinioară prin numărul mare şi printr-o atitudine chiar agresivă uneori. Îi observăm zilnic, în drum spre serviciu sau în trecerile prin oraş, aşezaţi în acelaşi loc, îngânând vorbe care inspiră […]