Care ar fi cel mai mare regret pe care l-aţi avea pe patul de moarte? Dacă aţi şti că azi e ultima zi din viaţa voastră, de ce anume v-ar părea rău? Asistenta Bronnie Ware a petrecut mai mulţi ani îngrijind persoane aflate pe patul de moarte şi a aflat care este topul regretelor ce apar în astfel de momente. Acestea nu se referă nici la acţiuni aventuroase, precum bungee jumping, nici la sex sau diverse activităţi extreme. Dimpotrivă, scrie Ware: la finalul vieţii, oamenii ating o claritate remarcabilă a viziunii asupra drumului parcurs şi oferă, fără doar şi poate, ceea ce numim „înţelepciunea de pe urmă”, din care în mod cert avem de învăţat. Iată care sunt cele mai des întâlnite cinci regrete exprimate pe patul de moarte:
1. „Aş vrea să fi avut curajul de a-mi trăi viaţa dorită de mine, nu viaţa pe care alţii se aşteptau de la mine să o trăiesc”
Acesta este cel mai des întâlnit regret, scrie autoarea cărţii. „Când oamenii realizează că viaţa lor este la final şi se uită sincer şi deschis în urmă, observă uşor care visuri le-au rămas neîmplinite. Cei mai mulţi nu şi-au atins nici măcar o treime din aceste visuri şi mor ştiind că asta se întâmplă din cauza alegerilor pe care le-au făcut sau nu le-au făcut, la un moment dat”, notează Ware.
2. „Aş vrea să nu fi muncit atât de mult”
Femei şi bărbaţi deopotrivă (şi mai cu seamă bărbaţi) ajung să regrete că şi-au dedicat viaţa muncii, că au ratat copilăria sau adolescenţa copiilor lor şi au petrecut prea puţin timp în compania partenerului de viaţă. „Cei mai mulţi bărbaţi pe care i-am îngrijit regretau puternic că şi-au petrecut vieţile în cea mai mare parte chinuindu-se să muncească pentru a-şi câştiga existenţa”, scrie autoarea cărţii.
3. „Aş vrea să fi avut curajul de a-mi exprima sentimentele”
„Mulţi oameni îşi cenzurează sentimentele pentru a trăi în bună pace şi armonie cu ceilalţi. Drept urmare, se complac într-o existenţă mediocră şi nu devin niciodată ceea ce ar fi putut deveni. Mulţi dezvoltă afecţiuni legate de starea de amărăciune şi resentiment în care trăiesc, din cauza faptului că nu spun ce simt cu adevărat”, conchide Ware.
4. „Aş vrea să fi ţinut legătura cu prietenii mei”
Adeseori, nu realizăm beneficiile relaţiilor de prietenie decât la final de drum, la bătrâneţe, când nu mai este posibil să reluăm vechi legături. „Mulţi oameni ajung atât de prinşi în plasa vieţilor proprii încât uită de prietenii, le lasă să dispară, în timp. Am întâlnit multe regrete legate de faptul că nu au acordat prieteniilor timpul şi efortul necesare pentru a le menţine vii. Tuturor le este dor de prieteni atunci când mor”, notează asistenta medicală.
5. „Aş vrea să îmi fi îngăduit să fiu mai fericit”
Un regret surprinzător de comun, spune autoarea cărţii citate. „Mulţi oameni nu realizează, până la finalul vieţii, că fericirea este o alegere. Au rămas blocaţi în tipare şi obiceiuri, în standarde. Aşa-numitul confort al familiarităţii le-a cotropit emoţiile şi vieţile fizice, cu totul. Teama de schimbare i-a făcut să creadă că sunt mulţumiţi aşa cum sunt, când, de fapt, înăuntrul lor, îşi doreau să râdă din toată inima şi să aibă puţină nebunie în viaţă”.
sursa sfnectariecoslada.ro
