Astfel de lucruri să spunem şi noi copiilor noştri, şi cât trăim, şi când ne apropiem de moarte şi să-i convingem că teama de Dumnezeu este cea mai mare bogăţie şi o moştenire care nu se pierde. Nu bani să le lăsăm, căci banii se pierd, ci respectul faţă de Dumnezeu şi evlavia care rămân şi nu se cheltuiesc. Dacă nu există respect pentru Dumnezeu, banii care există, oricum se duc în tot felul de încercări şi necazuri şi în cea mai mare ruşine, dar dacă există respect şi frică de Dumnezeu, atunci chiar banii care nu există apar şi sporesc.
Dacă-ţi creşti copilul cum se cuvine şi el, la rândul lui, îşi va creşte bine copilul şi aşa mai departe, până la sfârşit, ca un lanţ care nu se rupe niciodată, un lanţ al celui mai bun mod de viaţă. Tu eşti începutul şi rădăcina care-şi poartă roadele grijii celei bune în urmaşi.
(Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinții și educarea copiilor, traducere de Ieromonahul Benedict Aghioritul, Editura Agapis, București, 2007, pp. 45-46)
