„Doamne, nu sunt vrednic…!”, de Traian Dorz
Doamne, nu sunt vrednic să-mi înalț spre Tine ochii ce-au sclipire încă spre ispite, mâinile ce-au încă urme de rușine, buzele ce-au încă vorbe nesfințite… Doamne, nu sunt vrednic să-Ți dezleg cureaua încălțării Tale când îmi vii în casă, peste-a tale glezne albe cum e neaua lacrimile mele urme negre lasă. Doamne, nu sunt vrednic […]