Când sunteţi obosiţi cu trupul şi nu puteţi să vă faceţi aşa cum se cade canonul vostru, mai ales seara după truda întregii zile, iată cum să vă rugaţi, înainte să începeţi rugăciunea, ieşiţi pentru puţin afară, plimbaţi-vă, „pierdeţi timpul”, luaţi câteva guri de aer adânci… Dacă sunteţi ameţiţi sau simţiţi o greutate în cap, întindeţi-vă şi liniştiţi-vă, scoţându-vă din minte toate problemele şi impresiile zilei, şi după aceasta începeţi să vă rugaţi…
Nu îngăduiţi niciodată să faceţi canonul de mântuială! Să vă amintiţi întotdeauna că Domnul, Care le vede pe toate, priveşte la pornirea voastră de a face binele, de a lucra şi de a ţine poruncile Lui. Vă priveşte şi vă binecuvântează.
Extras din Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viața duhovnicească, Editura Egumenița, p. 81
Rugăciunea de seară să nu o neglijezi; cu aşa dispoziţie a sufletului să te rogi, precum a acelora ce merg şi participă la un ospăţ. Aceştia sunt treji şi numai bucurie. Aşa şi tu, întrucât urmează să vorbeşti cu Mirele tău, să nu pleci urechea atunci când înşelătorul îţi şopteşte tot felul de lucruri pentru a te încurca, căci, să ştii, avem pe cineva care se interesează foarte mult de noi.
Din Arhimandritul Pavel Nikitara, Ne vorbeşte Părintele Amfilohie Makaris, Editura Egumeniţa, Galaţi, p. 135
