Ca să oferi, nu ai nevoie de buzunar, ci de inimă…

1653

Povestea Părintele Arsenie Papacioc, că, atunci când s-a întors de la Aiud, din acel loc de chin, în gară a fost întâmpinat de un cerșetor, cerîndu-i milostenie.

Părintele, îmbrăcat într-o reverendă ponosită, copleșit de cuvintele acestui biet sărman, a "băgat mâna" în buzunarul hainei până "ce s-a întâlnit cu fundul buzunarului", și... nu a găsit nimic...

Atunci, plin de iubire și cu bucurie în suflet, i-a zis omului:
- Fratele meu, nu am să îți dau nimic, dar... îți pot da o caldă îmbrățișare!

Și l-a îmbrățișat cu iubire!

Omul, cu lacrimi în ochi și prin puterea harului părintelui, i-a răspuns cu bucurie:
- Părinte, ceea ce am primit acum, nu mi-a dat nimeni, niciodată!

Privirea "atinge" ochii, îmbrățișarea "cuprinde" inima...

Ca să "oferi", nu ai "nevoie de buzunar", ci de inimă...

Ca să "primești", e nevoie de o altă inimă!

Dacă "vrei", trebuie să "dai"!

Dacă "vrei" de la Dumnezeu, trebuie să-L iubești pe Dumnezeu!

Fiecare zi are bucuria ei, fiecare om - bucuria lui...

"Totul trăiește în om", dar omul nu "trăiește" totul!

Toate "sunt" de îmbrățișat!

Pe Cruce, Hristos ne-a îmbrățișat cu IUBIREA LUI...

Îmbrățișează totul și nu uita pe nimeni!

Un zâmbet mic, O îmbrățișare mare!

"Coase buzunarul", "deschide-ți" inima!


Articole postate de același autor
2100

Nu mustra, nu osândi!

„Nu mustra pe cineva și nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în viețuirea lor. Întinde haina ta peste cel ce a greșit și acoperă-l; și dacă nu poți lua asupra ta greșelile lui și nu poți primi certarea și rușinea în locul lui, rabdă-l măcar și nu-l rușina”.   (Avva Isaac)


Foto