Bunătatea naşte bunătate

962

Chiar dacă ni se pare că avem dreptul să nu iertăm, atunci trebuie să iertăm. Bunătatea naşte bunătate. Răutatea naşte răutate. Iertarea naşte iertare. Răzbunarea naşte răzbunare.

Asta e de când lumea. Acela care, suferind o răutate, se hotărăşte s-o pedepsească tot cu răutate, acela care se hotărăşte pentru răzbunare, acela nu combate răul, cum i se pare lui, nu reglementează situaţia, cum i se pare lui, ci dimpotrivă, trece şi el de partea răului.

Fiindcă, dacă condamni pe un altul pentru răul pe care ţi l-a făcut, înseamnă că trebuie să fii şi tu condamnat pentru răul pe care i-l faci lui, dacă îi răspunzi cu rău pentru rău. Bunătatea naşte bunătate, răutatea naşte răutate.

Din Mitropolit Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, Editura Sophia, București, 2011, p. 349-350


Articole Asemănătoare
178

„Îl va judeca Dumnezeu”

– Maică, e bine să spun despre cineva care mi-a făcut o nedreptate: „Îl va judeca Dumnezeu”? – Oricine spune aşa este păcălit de diavol şi nu înţelege că în felul acesta blesteamă politicos. Sunt unii care spun că sunt sensibili şi au iubire, că se poartă cu delicateţe şi că sunt toleranţi cu nedreptatea […]

Articole postate de același autor
298

Cele trei sâmbete

Când Bătrânul dorea să ne ajute să punem capăt vreunei deprinderi rele ne spunea mereu povestea celor trei sâmbete. Cândva, pe când era copil încă, obişnuia să rostească un anumit cuvânt rău. Când a înţeles asta, a luat hotărârea de a-l nimici, de a-l scoate din minte. Dar nu era treabă uşoară. Totuşi, a cugetat […]