Actualitate

Avem voie să-I cerem semne lui Dumnezeu?

22

Vedeţi, sunt semne şi semne. Dacă vă aşteptaţi să vă stingă Dumnezeu lumina ca să înţelegeţi că sunteţi orbi, n-o s-o facă! Există o pildă celebră, o parafrazez, sperând că nu o şi diluez, pe care IPS Antonie — Dumnezeu să-l odihnească – o pomenea tot timpul.

Trei părinţi călugări – un franciscan, un dominican şi un ortodox – se rugau într-o mănăstire. Ştiţi că franciscanii sunt mari predicatori, ca şi dominicanii. La un moment dat, se taie curentul şi ei spun: „La acela la a cărui rugăciune se aprinde lumina, la acela este adevărata confesiune”. Franciscanul face milostenie de jur împrejur. Nimic. Dominicanul predica de plângeau şi pietrele. Nimic. Ortodoxul începe Psalmul 50, merge, ia o liţă, schimbă siguranţa, pune siguranţa la loc, şi, când a sfârşit Psalmul 50, a dat drumul şi la curentul electric. Acela era ortodox sănătos, că noi, ăştia de acum, tot cu biocipuri, cu celulare, nu mai ştim să schimbăm siguranţele chiar aşa. Dar asta arată că Dumnezeu nu este instalatorul nostru de serviciu. Şi asta trebuie să vă fie regulă de bază. Să nu aşteptaţi un Hristos ca sectoristul. „Actele la control. Ai depăşit viteza!” Să fim serioşi. Nu-i de la Ministerul de Interne. E de la Ministerul din interne, dar nu de Interne. Lucrurile trebuie exact aşa văzute!

Din Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, Iubirea care ne urneşte, Editura Agnos, Sibiu, 2010, p. 172


Articole Asemănătoare
4349

Cel ce se iubeşte pe sine mai mult decât pe Dumnezeu este un închinător la idoli

De ce se numeşte iubirea de argint – adică iubirea de bani, de plăceri şi de averi – închinare la idoli?  ̶  Se numeşte închinare la idoli pentru că cei ce iubesc banii, plăcerile trupului şi averile, se închină acestor patimi ca unor dumnezei şi pun pe acestea mai presus de Ziditorul. Adică cel ce se iubeşte pe sine mai […]

Articole postate de același autor