La rubrica Paznicul Farului realizată de Alexandru Rusu la Radio România Actualități, părintele Constantin Necula a stârnit un val de emoții în rândul ascultătorilor prin anunțarea retragerii din viața publică. “Mă voi retrage din viața publică – e un gând care îmi trece foarte des prin minte.” Afirmația este făcută în contextul invalidării referendumului și pe fondul dorințelor altora de a vorbi pe seama Bisericii. “Am să mă retrag și am să tac, din dorința de a-i lăsa pe ceilalți să vorbească. Am remarcat că sunt foarte mulți dispuși să vorbească împotriva Bisericii, a societății creștine. Le doresc succes! E o tristețe care m-a cuprins, pe care nu o voi birui decât în Liturghie.”
Deși rubrica are doar câteva minute, expunerea privitoare la intenția sa de retragere este argumentată printr-o trecere în revistă a societății creștine și românești actuale în care se dorește amalgamarea valorilor până la anularea lor.
“E prima dată când am înțeles de ce Mântuitorul nu a răspuns la toate întrebările, ci doar la cele ale oamenilor care vor cu adevărat să se îndrepte. Acum e aceeași ură, aceeași aroganță socială, aceeași dictatură a propriei opinii împotriva celorlalți și, în acest marasm, aceeași Biserică răstignită a nu știu câta oară de oameni care cred cu adevărat că Biserica ar trebui să le negocieze păcatele. Regret! Evanghelia nu e negociabilă.(…) Sper din toată inima să avem tăria să putem să ne revenim – nu cu picioarele pe pământ, ci cu mintea în cer, acolo unde ne e locul. (…) Deja am constatat că, în ciuda faptului că familia bărbat – femeie nu e o prioritate, cealaltă familie dintr-o dată a avut trei proiecte băgate la sertar. Așa am constatat că suntem căzuți între politici și (…) – cred că e obligatoriu ca paznicul Farului să se retragă în Far. (…)
Mai avem 50 de zile până să ne prăznuim Centenarul. Ne-am bătut joc de 99 de ani și 315 zile din Centenarul nostru”.
Mesajele nu au întârziat să apară, atât din diaspora, care vede în părintele Constantin Necula un ambasador al creștinismului românesc, cât și în rândul creștinilor din țară.
Cristina Liberis a avut o reacție sinceră: “Dacă se va întâmpla acest lucru, va fi o imensă pierdere pentru toată lumea. Decizia părintelui profesor Constantin Necula de retragere din spatiul public aduce cu ea atata tristete si realism, incat ma doare fizic. Într-o societate care si-a pierdut reperele, parintele Necula este intr-adevar paznicul farului. (…) Nu avem nevoie de trecut, iar prezentul e doar o forma a viitorului pe care l-am sabotat. Sau boicotat. Nu am înteles nimic din sacrificiul unor generatii. Nu am inteles că fără trecut nu putem avea viitor.
Este o lupta cu morile de vant, dar daca pe rand renuntam toti, va fi dezastru.”.
Nicoleta Stefania Ciubotaru: Nuuuuu, nu ne lasati…..nu ne luati din hrana de pe drum. Stiu ca mai exista hrana de la Sf. Potir, da, o primim de cate ori ingaduie Bunutul. Insa pt noi, mai ales in perioada tulbure care va fi si in continuare, conteaza sa ne agatam de orice ne hraneste si ne mangaie.
Maria Butum: Parinte va rugam din suflet nu ne abandonati imi cer iertare dar acum avem nevoie cel mai mult de D-stra, tinerii au nevoie de D-stra, au nevoie de indemnurile de al cauta pe Dumnezeu.Va rog sa ma iertati dar eu refuz sa cred ca va veti indura renuntati la lupta acum cand avem nevoie de indemnurile si de cuvintele de invatatura. Va iubim si avem mare nevoie de D-stra.
Odată cu publicare pe fecebook a rubricii Paznicul Farului, mesajele au început să curgă, toate cerând insistent revenirea asupra deciziei. Fără doar și poate, la acest moment părintele Constantin Necula este un paznic al Farului Hristos. El este perceput ca find vocea Bisericii și a creștinului deopotrivă. Prin întreaga sa activitate a dovedit că a înțeles că preotul/clericul este multiplicatorul imaginii lui Hristos, de aici și nevoia maselor de a avea un reper. Datorită viziunii sale deschise și de dialog față de celelalte culte, cei care își pierd echilibrul, împiedicându-se în scame, emit în spațiul virtual păreri neavizate despre ecumenicitatea sa, apropierea limitându-se doar la a întinde o mână și a purta un dialog. Însă o analiză atentă a discursului său vădește o puternică ancorare în creștinismul ortodox și românesc. Dovadă în acest sens sunt și refuzurile repetate de a renunța la învățământul românesc în favoarea instituțiilor de profil din Geneva ori Strsbourg sau cele din Italia. A preferat să studieze periodic și să se întoarcă îmbogățit în viziuni, fapt relevat în discursul său.
Părintele profesor Constantin Necula este una din vocile cele mai pregnante ale ortodoxiei. Este, totodată, un înnoitor al discursului creștin, unul care se deschide către societate și către problemele tinerelor generații. Înzestrat cu o putere ieșită din comun de electrizare a ascultătorilor, părintele a reușit să umple săli până la refuz și, totodată, să treacă sticla, cum se spune despre cei care, invitați în emisiuni de televiziune, reușesc să capteze atenția încă de la primele cuvinte rostite. Fascinată de naturalețea sa, de răspunsurile de o simplitate care se obține, vorba lui Constantin Noica, doar după ce ai uitat tot ce ai citit, presa națională a denumit discursul său drept un gen de stand-up spiritual. Plecarea părintelui Necula din spațiul public va lăsa un gol greu de umplut într-un moment extrem de sensibil pentru societatea românească și mai ales pentru mărturisitorii spiritualității ortodoxe. Or, din acest punct de vedere, îl rog să reflecteze dacă nu cumva retragerea în Liturghie și tăcerea pe care o anunță nu reprezintă tot o formă de boicot. Înțeleg amărăciunea pe care o resimte alături de toate conștiințele creștine în fața acestui asalt fără precedent. Același sentiment mă încearcă și pe mine. Și tocmai de aceea îl rog să răspundă public: ce să facem, să ne retragem cu toții în Liturghie, să tăcem cu toții, să-i lăsăm pe cei care dau acest asalt împotriva Bisericii, a Familiei și chiar a biologiei să ocupe nestingheriți întreaga scenă publică?
sursa www.ordinea.ro
