Actualitate

În cea de-a patra zi din prima săptămână a Postului Mare, Arhipăstorul a citit Canonul Sf. Andrei Criteanul

3561

În joia din prima săptămână a Postului Mare în Catedrala mitropolitană au răsunat din nou clopotele, chemând creștinii la rugăciunea pocăinței.

În această ultimă zi de citire a Canonului Sfântului Andrei Criteanul, săvârșit de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir și slujitorii Catedralei “Nașterea Domnului” în cadrul Slujbei Pavecerniţei Mari, numeroși creștini au venit, să pună început bun de schimbare a vieții, în primăvara sufletului – Postul Mare.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul este în primul rând o cântare de pocăinţă care ne prezintă foarte multe exemple de oameni care şi-au recunoscut păcatele, s-au căit şi s-au întors la Dumnezeu. Deşi sunt aproape 1300 de ani de când a fost alcătuită această cântare de pocăinţă a Sfântului Andrei Criteanul ea îşi păstrează frumuseţea şi actualitatea.

Bogăţia şi frumuseţea canonului reprezintă pentru credincioşi un îndemn la pocăinţă şi la meditaţie biblică. În special, sunt evocate numeroase personalităţi ale Vechiului Testament care I-au slujit lui Dumnezeu cu mult devotament; astfel, credincioşii sunt îndemnaţi să fie primitori ca Avraam, să fie răbdători ca Iov, să fie ostenitori ca Iacob pentru împlinirea cererilor pe care le au, să fie postitori asemenea lui Moise.

sursa mitropolia.md


Articole Asemănătoare
3620

Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, a citit ultima parte a Canonului Sf. Andrei Criteanul, în mijlocul slujitorilor și a enoriașilor Catedralei Mitropolitane

Hristos S-a făcut om chemând la pocăință pe tâlhari și pe desfrânate. Suflete, pocăiește-te, că s-a deschis acum ușa Împărăției și o răpesc înainte fariseii, vameșii și desfrânații prefăcându-și viața prin pocăință. (Canonul cel Mare IX, 6) Joi, 22 februarie 2018, în a patra zi a Postului Mare, având binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir, Preasfinţitul Siluan, Episcop […]

Articole postate de același autor
6269

Greutățile în viață fac rugăciunea mai ușoară, iar ușurătatea vieții face rugăciunea mai grea

Vrăjmășiile, scârbele și necazurile vieții par, la prima vedere, că îndepărtează de rugăciune. Acestea pot să îndepărteze însă doar pe cel slab legat de Dumnezeu. Pe acela care cu sinceritate Îl iubește și-L caută pe El, acestea pot încă și mai mult să-l facă lucrător în vremea unui necaz. Necazurile sunt precum vânturile – sting flăcările slabe […]