Actualitate

Pe de-o parte spunem „Doamne Iisuse, miluiește-mă!”, iar pe de alta, „Lasă-mă în pace!”

7366

- Gheronda, mi-ați spus că trebuie să-mi încarc bateria cu cele duhovnicești. Cum se face aceasta?

- Să cultivi noblețea duhovnicească, mărinimia, ca să fugă cât colo interesul personal. Interesul personal împiedică rugăciunea, pentru că-l desparte pe om de Dumnezeu: creează o izolare… Ca să ai legătură cu Hristos, trebuie ca Hristos să Se odihnească în toată viața ta. Iar Hristos Se odihnește atunci când îl odihnești pe aproapele tău în sensul cel bun. De aceea accentuez noblețea duhovnicească, jertfirea de sine. Pentru că, dacă cineva face cele duhovnicești și nu ia aminte la celelalte, adică la jertfirea de sine etc., atunci nu are niciun folos din toa­te îndatoririle duhovnicești pe care le lucrează.

Când am intrat în viața de obște1, fiind frate începător, m-au pus ajutor de trapezar. Atunci un bătrânel de 80 de ani, cu totul slăbit, mi-a cerut să-i aduc la chilie niște supă. Când terminam ascultarea, mergeam și îi duceam supa. Într-o zi m-a văzut un frate care mi-a zis: „Nu-l învăța așa, pentru că apoi îți va cere mereu ajutorul și nu te va mai lăsa să te odihnești; n-o să mai poți să-ți faci nici măcar canonul. Știi ce-am pățit eu? Am mers odată să-l ajut, pentru că era răcit, și după aceea n-am mai scăpat de el. Bătea mereu în perete, tac-tac. «Fă dragoste, îmi spunea, și adu-mi un ceai».«Fă dragoste și vino de mă întoarce puțin». Nu trecea  mult timp și iar tac-tac în perete: «Fă dragoste și pune-mi o cărămidă caldă». Cărămidă-ceai, cărămidă-ceai. Când să mai apuc să-mi fac cele duhovnicești? Mi-am ieșit din fire”. Auzi ce spune? Înfricoșător! Adică bătrânelul acela să sufere, să geamă, să-i ceară ceva ca să-i ușureze suferința, iar el să nu vrea să-l ajute, ca să nu-și întrerupă îndatoririle duhovnicești. Aceste lucruri n-au nici o noimă. Mai mult ar fi cântărit la Dumnezeu „cărămidă-ceai”, decât metaniile și rugăciunile pe care le făcea... după toată rânduiala. Pe de-o parte zicea: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”, iar pe de alta „Lasă-mă în pace!”.

Din Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnicești 6. Despre rugăciune, Editura Evanghelismos, București - 2013, p. 28-30


Articole Asemănătoare
3611

„Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru ei.” Sfântul Ierarh Nicolae cinstit în rugăciune la Mănăstirea Suruceni

Sfinții sunt creștinii cei mai desăvârșiți, care s-au sfințit în gradul cel mai înalt cu putință prin exercitarea credinței în Domnul Iisus Cel înviat și veșnic viu. Ei sunt singurii adevărați nemuritori din neamul omenesc, pentru că trăiesc cu toată ființa lor în Cel înviat și nici o moarte nu are stăpânire asupra lor. Întreaga […]

Articole postate de același autor
16918

Preot sau popă?

Nu puţini sunt aceia care cred că fie spui „preot”, fie spui „popă”, de fapt, te referi la aceeaşi persoană, la aceaşi slujire, la aceeaşi formare duhovnicească a aceluiaşi om, pentru că cele două cuvinte sunt sinonime. FALS! Pentru a înţelege de ce nu sunt sinonime cele două cuvinte, iată pe scurt portretul celor doi: […]