În vremea de acum Dumnezeu nu îi căsătorește nemijlocit pe soți, ci rostește prin slujitorii Săi cuvintele de binecuvântare care împărtășesc unirii lor caracterul de Taină, după chipul unirii dintre Hristos și Biserică – iar prin această sfințire și îndatoririle lor reciproce devin îndatoriri sacre, așa încât încălcarea lor de către una din părți nu îi dă celeilalte dreptul de a le încălca la rândul său. De aceea, fie că soțul își îndeplinește îndatoririle, fie că nu și le îndeplinește, soția trebuie să și le îndeplinească pe ale sale, aducându-și aminte, că răspuns va avea de dat nu numai înaintea soțului, ci și înaintea Domnului.
Ea și-a schimbat numele, luând numele soțului, și prin aceasta a recunoscut slava lui drept slavă a sa. Această folosire de slava altuia nu o scutește însă de activitate. Ea însăși trebuie să slujească drept slavă, drept cunună a soțului său. (Protoiereul Dimitrie Smirnov)
(Cum să întemeiem o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înțelepte pentru soț și soție de la sfinți și mari duhovnici, Editura Sophia, București, 2011, pp. 41-42)
