Mollie Perrin, fetița care s-a născut cântărind sub 490 de grame

1702

Mollie s-a născut cu o condiție medicală care se numește restricție intrauterină de creștere. Placenta disfuncțională și cordonul ombilical înfășurat în jurul gâtului au împiedicat-o să crească normal în pântece, iar la naștere cântărea mai puțin de 490 de grame.

Medicii i-au dat câteva săptămâni de trait, dar puștoaica, a cărei mânuță la naștere era mai mică decât diametrul verighetei tatălui, i-a uimit pe toți.

Pe 27 aprilie 2016, Mollie a împlinit un an de viață, iar tabloidul britanic The Sun a făcut un reportaj despre ea. Tatăl ei, britanicul James Perrin, de 39 de ani, a declarat pentru reporteri:

Are aproape 5 kg și merge tot mai bine. Poate să stea în picioare și îi ies dinții din față. E uluitor prin câte a trecut și cum a înșelat – în sens bun – așteptările tuturor. Toată lumea îi spune Miracle Mollie și chiar e un miracol.

Până la un sfert din copiii care se nasc prematur (chiar și la 22 de săptămâni de gestație) sau cu greutate foarte scăzută, ca Mollie, reușesc să supraviețuiască, spune un studiu recent publicat în New England Journal of Medicine.

Povești precum cea a lui Mollie ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru părinții care se tem de soarta copilului lor. Din nefericire, în multe state din SUA, avortul este permis până la astfel de vârste gestaționale, de peste 20 de săptămâni.

sursa http://stiripentruviata.ro/


Articole Asemănătoare
590

Lupta pentru viaţă a unui preot din Iaşi. Cum salvează părintele Radu Brânză pruncii „programaţi“ pentru avort

O echipă de tineri coordonată de părintele Radu Brînză de la Biserica „Sfântul Haralambie” din Iaşi se luptă de şase ani cu prejudecăţile societăţii despre femeia însărcinată fără a fi căsătorită şi cu cele despre familiile cu mulţi copii. Departamentul Pro Vita din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei salvează pruncii „programaţi” pentru avort şi susţine […]

Articole postate de același autor
7633

Să-I mulţumim lui Dumnezeu!

Am văzut ochi plini de lacrimi la timpul rugăciunii de cerere. Dar aşa de puţini ochi am văzut plini de lacrimi de mulţumire şi de recunoştinţă după ce au fost izbăviţi. Totdeauna să nu uităm aceasta! (…) Nu aşteaptă Dumnezeu de la noi jertfe multe şi mari, dar o lacrimă de recunoştinţă şi un cuvânt […]