Milosteniile omului sărac

933

Într-un sat, preotul vorbea copiilor despre milostenie.

Unul din ei, zise preotului:

-„Dar când nu ai ce da, părinte, cum mai poţi face milostenie?”

Părintele surâse – şi vorbi către toţi:

-„Iată, dragi copii, – priviţi colo, unde-şi are gospodăria Ioana, cu bărbatul şi cu cei trei copii ai lor. Ei sunt săraci, dar fiindcă Ioana este o bună creştină, găseşte în fiece zi prilejuri spre a face milostenia.

Aşa, ieri, sculându-se înaintea tuturor, şi văzând trecând o femeie sărmană, care ducea în spinare o sarcină prea grea de lemne, i-a purtat sarcina până în deal.

Vecina ei trebuind să plece la oraş după treabă, i-a lăsat în seamă pe copilaşul ei – şi Ioana, amestecându-l cu copiii săi, i-a purtat şi lui grija până ce, seara, s-a întors mama lui.

Trecând un drumeţ care nu cunoştea locurile, Ioana l-a îndrumat, scoţându-l până la marginea satului şi vorbindu-i cuviincios.

Vecina ei primind o scrisoare de la feciorul său ostaş şi, neştiind să citească, iată că Ioana a venit la ea şi, cu răbdare şi prietenie, i-a citit-o.

Iar pe doi soţi care se certau la poarta ei, Ioana i-a împăcat, spunându-le că-s creştini şi că, făcând astfel, supără pe Domnul Hristos.

Iar aceste lucruri le-a făcut cu toată inima şi cu veselia pe chip.

Iată, dragi copii, câte milostenii poate face un om sărac numai într-o zi!”


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
5776

Infidelitatea – iertăm sau ne despărţim?

În ultimile zile am tot meditat la faptul de ce oare reacţionez atât de emoţional la cazurile infidelităţii conjugale, aproape la fel, ca atunci când aflu despre cazurile de abuz asupra copiiilor, căci am copilărit într-o familie, unde nu au existat nici asemenea tr[dări şi nici cruzime faţă de  copiii. Nu pot găsi  o explicaţie […]

Articole postate de același autor
972

Viaţa Sfintei Mucenițe Sofia și a fiicelor sale: Pistis, Elpis și Agapis

Pe timpul împărăţiei lui Adrian (117-138), împăratul rău-credincios al românilor, era în Roma o văduvă de neam italian, anume Sofia, al cărei nume se tâlcuieşte „înţelepciune”. Aceasta, după numele său, petrecea viaţa în credinţă creştinească, cu înţelepciune; o astfel de înţelepciune o laudă apostolul Iacov zicând: „Înţelepciunea cea de sus întâi era curată, apoi paşnică, […]