Actualitate

Marele păcat al vorbirii de rău

81

– Părinte, aud multă lume vorbind de rău…

 – Da, de multe ori suntem înclinaţi să vorbim de rău pe cineva, să colectăm tot felul de bârfe pe seama oamenilor, chiar şi aici în biserică. Dacă cineva greşeşte, imediat se întinde povestea că X a făcut o greşeală. Şi…!? Şi tu faci, şi eu fac. De ce colportaţi aceste ştiri şi le răspândiţi? Aşa cum preotul e mormântul spovedaniilor voastre şi al păcatelor şi niciodată nu va ieşi din gura preotului un cuvânt despre ceea ce aţi spovedit – că atunci el trebuie să fie caterisit – aşa şi voi, din toate ştirile rele, din toate bârfele, faceţi un mormânt în voi, îngropaţi-le în adâncul sufletului vostru şi faceţi-le uitate! Pentru că toate aceste lucruri sunt spre dezbinare.

Nu-s lucruri mari, sunt lucruri foarte mici, dar de ce să le aduni, de ce să strângi ceea ce spune rău unul despre celălalt, chiar dacă ceea ce spune e adevărat? Această colectare nu este pentru tine ceva care nu te afectează! Te afectează, pentru că tu cauţi lucrul acesta, tu ai un suflet care este înclinat spre aceste lucruri, tu deschizi poarta inimii tale ca să primeşti lucrurile rele şi pe urmă să le şi răspândeşti.

Extras din din: Parintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii. “A sluji lui Hristos inseamna suferinta”, Editura Bonifaciu, 2009

Articole Asemănătoare
293

Taina Sfântului Maslu la biserica ,,Întâmpinarea Domnului’’ de la USM

Începând cu data de  30 noiembrie, în fiecare zi de joi, la ora 18:00, biserica ,,Întâmpinarea Domnului’’ de la USM fixează întâlnire credincioșilor la Taina Sfântului Maslu.  Săvârşirea acestei taine de şapte preoţi manifestă învăţătura Bisericii despre puterea rugăciunii în comun. Astfel, cei prezenți vor înălța alături de soborul de preoți rugăciuni pentru dezlegare de […]

Articole postate de același autor
156

Lacrimile, pași către vindecarea sufletului

Calea lacrimilor este una din cele mai sigure pentru a ajunge la persoana deplină. Prin lacrimi, toate puterile sufletului se împreunează şi astfel, ne putem ridica la putinţa de a-L iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele, după porunca Dumnului. Este o anumită plinătate în persoana care plânge înaintea lui Dumnezeu, căci inima şi mintea sunt unite. […]