Sinceritatea rugăciunii copiilor

2449

Într-o zi, un preot aude o voce în biserică, dar cuvintele erau neinteligibile. Apropiindu-se de locul de unde venea vocea, el găseşte un copil care spunea ceva, şi îşi dă seama că nu-i înţelegea cuvintele fiindcă, de fapt, copilul repeta alfabetul. Atunci preotul l-a întrebat:

– De ce tot repeţi literele?

– Păi, aşa îmi fac eu rugăciunea, răspunde copilul.

– Cum aşa? Eu aud doar că spui alfabetul, se miră preotul.

– Da, dar eu am uitat cuvintele rugăciunii şi atunci îi dau lui Dumnezeu literele, că ştie El să le pună în ordinea care trebuie…


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
1485

„Să nu aștepti să te tămâiez și să fac vecernia!”

Ţinând cu scumpătate legile monahismului și nevoindu-se cu o asprime fără seamăn, i s-a dat de la Dumnezeu îndrăzneală către sfinți și mai ales către Cuviosul David, dar și către Cuviosul Ioan Rusul. Le vorbea cu simplitate și fără mijlocitor. Cerea orice voia fără șovăială și ocolișuri. Odată s-a mâniat și l-a „înfricoșat” pe Cuviosul […]

Articole postate de același autor
2376

Pelerinaj: Dobrogea – Betleemul Românesc

Peştera Sfîntului Apostol Andrei – apostolul românilor. Vizitarea martyriconului de la Niculiţel. Închinarea la moaştele Sf. Atal, Zotic, Camasie şi Filip de la mănăstirea Cocoş.