Să-L rogi pe Dumnezeu să te lase. Să zici: „Doamne, uită-te la mine. Nu pot! Lasă-mă Tu de fumat!”, şi o să vezi minuni. Prima întâlnire de dragoste între Dumnezeu şi om este cuvântul nu pot. Cât timp vei spune pot, eşti departe de Dumnezeu.
Nu pot! Gata! Ai să auzi continuarea: „Fără Mine nu puteţi face nimic!” Atunci nu te vei mai ruga: „Doamne, ajută-mă să mă las de fumat!”, că asta înseamnă: „Eu pot, dar cu oleacă de ajutor, aşa… Dacă Tu mă ajuţi, eu pot”.
Nu așa, ci „Doamne, nu pot, lasă-mă Tu!” La fiecare ţigară zi: „Lasă-mă Tu de fumat, Doamne!” Şi pune-o la loc în pachet.
Ai să suferi, vei face febră. Sevraj se numeşte suferinţa pe care o înduri când nu mai dai organismului drogul cu care este învăţat. Dar vei birui, că eşti născut pentru bucuria Biruitorului.
Din Monahia Siluana Vlad, Meșteșugul bucuriei, volumul 2, Editura Doxologia, Iaşi, 2009, p. 215
