Fundamentul tuturor bolilor din om este dezechilibrul sufletesc!

10812

Noi credem că atunci când am mâncat bine veselim sufletul, când dormim bine veselim sufletul, când ne distrăm și suntem înconjurați de prieteni veselim sufletul, când avem bani mulți veselim sufletul.. 

Nu! Aceea este o bucurie trecătoare care ține de atmosfera lumească din jur și care este un fel de himeră!

TOT CE ESTE TRECĂTOR NU POATE FI NUMIT FERICIRE!

Fundamentul tuturor bolilor din om este dezechilibrul sufletesc!

Noi numim acesta STRES! 

Stresul nu este o boală, stresul este un act de vanitate pe care ni-l facem noi singuri! Dacă începi să-ți faci griji "ce părere are cineva despre tine", deja te-ai stresat pentru că nu are una bună! Este o luptă și o competiție personală, in mintea ta, care te face să fii invidios! 

Și asta nu trebuie să mi-o spună nimeni pentru că am văzut destul!

Ura nejustificată între oameni, dușmănie inexplicabilă, răutate inexplicabilă, porniri inexplicabile, atâta timp cât fiecare stă la numărul lui de casă. Dar această facultate neghioabă, satanică, "aflarea în treabă la români" și grija față de altul, prinde teren foarte bine și oamenii au început să fie preocupați mai mult de problemele nefolositoare și fără folos sufletesc, fără creștere duhovnicească, uitând în fapt și de drept, că ceea ce ar trebui să ne preocupe, este să purtăm grijă de noi înșine! Grija de noi înșine este sănătatea personală, căci noi oamenii strângem și alergăm, le clădim unele peste altele, cum spune și înțeleptul Solomon: "Casă peste casă vei zidi, țarină peste țarină și nimic nu vrei dobândi!" Pentru că până la urmă vine Eminescu și spune: "Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de ţărână se depune..". 

Pentru că vrem nu vrem, trecem dincolo! Iar marele Alexandru Macedon a spus: "Gol am ieșit din pântece, gol mă voi duce!" Și a scos mâinile printr-un sicriu de piatră ca să vadă lumea Filozofia Deșărtăciunii Vieții!

Părintle Calistrat Chifan


Articole Asemănătoare
4644

Când iertăm pe cineva, îl îmbrăcăm cu dragostea noastră

Dorind să ştie de câte ori se cuvine să ierte fratelui său, Sfântul Petru a întrebat, hotărând răspunsul dinainte: „Să iert până de şapte ori?”. Şi spunând asta, cugeta că a pus măsura cea mai mare cu putinţă… Cât de scurtă este răbdarea omenească! Domnul însă, potrivind îndelungă-răbdarea Sa neputinţelor noastre, a hotărât: „Nu zic […]

Articole postate de același autor
4576

Prea devreme să ne gândim la Postul Mare?

Realizăm cu câteva zile înainte că nu avem nici cel mai mic plan privind îmbunătăţirea vieţii noastre duhovniceşti în timpul Postului Sfintelor Paşti. Într-o societate definită de „obiceiul amânării”, fie că este vorba de proiectele profesionale sau altele asemenea, în calitate de ucenici ai lui Hristos trebuie să dovedim că progresul în viaţa spirituală este […]